Deși consumul de pește este slab, acoperim 80% din importuri. Radiografia unui sector în corzi

Timp de citire: 3 minute

Curtea de Conturi a României a realizat un audit al performanței privind administrarea și exploatarea resurselor acvatice vii, pentru perioada 2016-2019, ajungând la concluzii triste. Deși în România consumul de pește este încă foarte anemic, 80% din acesta este satisfăcut din surse externe – fie importuri, fie achiziții intra-comunitare. Prin urmare, îi recomandă Ministerului Agriculturii elaborarea unei strategii de dezvoltare a sectorului pescăresc pentru perioada 2021-2027, potrivit unui comunicat al instituției.

Entitățile auditate în cadrul controlului au fost Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA), Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA și Agenția Domeniilor Statului (ADS).

Potrivit raportului de audit, producția națională de pește obținută din pescuit și acvacultură a înregistrat, în intervalul analizat, un nivel scăzut față de potențialul de producție și de piață al României.

Curtea de Conturi a identificat cele mai importante cauze ale acestei situații, după cum urmează:

nu au fost concesionate integral amenajările piscicole aflate în domeniul public și privat al statului și administrate de ANPA, iar cele aflate în perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării au fost exploatate piscicol în proporție de numai 57%;
productivitatea la hectar redusă, obținută în fermele de acvacultură, foarte apropiată de nivelul productivității piscicole a mediului natural;
lipsa producției din acvacultura marină;
slaba performanță a operatorilor economici, care dețin ambarcațiuni și dotări insuficiente și învechite;
specii neatractive din punct de vedere economic pentru pescari;
pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat.

În perioada auditată, consumul de pește și produse din pește a fost acoperit în proporție de peste 80% din surse externe (importuri și achiziții intracomunitare).

Producția națională de pește, obținută din pescuit și acvacultură, a oscilat în perioada 2016-2018, astfel: 19.787 de tone în 2016, 22.718 de tone în 2017 și 20.472 de tone în 2018.

În clasamentul producției din acvacultură al statelor membre UE, România s-a situat în anul 2016 pe locul 16, cu o producție de 12.605 de tone (0,97% din producția UE). În anul 2017 România a coborât pe locul 18, cu o producție de 12.798 de tone (0,93% din producția UE). Astfel, cele două poziții pierdute au fost ocupate de Bulgaria și Malta, care au înregistrat creșteri semnificative ale producției interne, de aproximativ 26% față de anul precedent.

Este de menționat faptul că, în anul 2009, flota de pescuit a României la Marea Neagră era formată din 441 de nave și ambarcațiuni. Prin implementarea Planului de ajustare a efortului de pescuit, s-a diminuat substanțial capacitatea de pescuit a flotei românești, România având repartizată cea mai mică limită a nivelului de pescuit din UE. Astfel, în anul 2019, România mai avea o flotă formată din 166 de nave și ambarcațiuni.

Concluzia generală a Raportului este aceea că entitățile publice auditate (MADR, ANPA și ARBDD) nu au realizat un management eficace care să asigure performanța activităților de administrare, exploatare a resurselor acvatice vii existente în habitatele piscicole naturale și acvacultură.

Prin urmare, auditorii Curții de Conturi vin și cu un set de recomandări în atenția instituțiilor supuse auditului, după cum urmează:

Elaborarea de către MADR a Strategiei de dezvoltare a sectorului pescăresc pentru perioada 2021-2027 și supunerea acesteia spre aprobare;
Realizarea unei analize privind reorganizarea activității de administrare a resurselor acvatice vii, existente în habitatele piscicole naturale, și nominalizarea unei autorități unice, la nivel național, care să asigure administrarea performantă și exploatarea durabilă a resursei acvatice vii din toate habitatele piscicole naturale ale României;
Întreprinderea demersurile necesare, de către MADR și ANPA, pentru negocierea nivelului de efort de pescuit alocat României de către Comisia Europeană, pentru creșterea capacității flotei naționale de pescuit;
Identificarea și catalogarea, de către ANPA, a zonelor din sectorul românesc al Mării Negre pretabile pentru creșterea și exploatarea moluștelor;
Efectuarea de către MADR și ANPA, a demersurilor pentru elaborarea cadrului legal de reglementare cu privire la concesionarea luciului de apă marină și a accesului la aceasta;
Includerea în programul de activitate al Direcției Inspecție Ape Interioare din cadrul ANPA a unor acțiuni de control privind realitatea capturilor declarate de către pescarii comerciali;
Efectuarea unei analize, de către MADR și ANPA, în colaborare cu Ministerul Finanțelor Publice, privind oportunitatea unor măsuri de sprijin financiar-fiscal pentru pescarii comerciali și pentru producătorii din acvacultură, inclusiv eliminarea sau reducerea TVA pentru captura/producția de pește și promovarea unui act normativ în conformitate cu rezultatele analizei.

Raportul de audit al Curții de Conturi este disponibil pe site-ul instituției.