Deși Rusia a fost dată afară din Consiliul Europei, zeci de ruși lucrează încă în instituție. Cum e posibil?

Zeci de cetățeni ruși continuă să lucreze la Consiliul Europei chiar și la mai bine de un an de la expulzarea Rusiei din cadrul organizației, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate pentru organizația pan-europeană care apără drepturile omului pe continent, susțin diplomați din cadrul organismului cu sediul la Strasbourg, citați de publicația Euractiv.com.

Printre cei nemulțumiți de această stare de fapt se numără îndeosebi ucrainenii din Consiliu, iar câțiva alți membri, printre care Estonia și Letonia, și-au exprimat, la rândul lor, revolta, considerând că situația este ”intolerabilă”.

Membrii Consiliului Europei se vor reuni la Reykjavík marți, pe 16 mai, pentru un summit dedicat în principal invaziei Rusiei în Ucraina.

Rusia a fost dată afară din organizație în martie 2022, la câteva săptămâni după ce a invadat Ucraina.

Organizația, care numără acum 46 de membri, a fost fondată în 1949 și urmărește să susțină respectarea drepturilor omului, democrația și statul de drept în Europa. Are aproximativ 2.000 de angajați cu contracte permanente sau pe durată determinată.

”Prezența cetățenilor ruși în Consiliul Europei subminează securitatea și credibilitatea acestei instituții internaționale. Secretariatul instituției ar trebui să fie compus exclusiv din cetățeni ai statelor membre”, a declarat Viktor Nikitiuk, adjunctul reprezentantului permanent al Ucrainei la Consiliu, citat de agenția France-Presse.

”Vulnerabilități majore”

Un diplomat din cadrul Consiliului Europei, care a preferată să își păstreze anonimatul, a adăugat că organizația este încă vulnerabilă la influența Rusiei și la culegerea de informații de către cetățenii ruși.

”Acele persoane au încă acces la documente, la discuții. Nu știi niciodată ce daune poate provoca așa ceva”, a spus acesta.

Într-un răspuns al Secretariatului Consiliului Europei se arată că personalului de origine rusă angajat în baza unor contracte de muncă pe durată determinată nu li se vor mai reînnoi contractele după expirarea lor.

Pe de altă parte, organizația îi menține pe statul de plată pe rușii care au contracte permanente, întrucât demiterea acestora ar expune instituția la procese pe motiv de concedieri abuzive.

Potrivit unor informații din interiorul instituției, peste 40 de cetățeni ruși lucrează încă la Consiliul Europei, în scădere față de 90 de persoane la începutul anului.

Situația este alarmantă și din cauză că unii dintre cei rămași ocupă funcții înalte în cadrul instituției.

Consiliul Europei a respins cererea ziariștilor de la France-Presse care au dorit să obțină un interviu cu un reprezentant oficial al instituției, declarând pur și simplu că personalul său este ”obligat să respecte cele mai înalte standarde de integritate profesională și personală”.

Situații aberante

Unii dintre angajații ruși sunt redistribuiți în cadrul organigramei pentru a evita incidente aberante precum cel petrecut în luna noiembrie, când secretara generală a Consiliului, croata Marija Pejčinović Burić, s-a întâlnit cu un reprezentant al opoziției democratice din Belarus, în prezența unui oficial de rang înalt din Rusia.

Printre situațiile în care rușii au fost mutați pe funcții se numără cea a lui Igor Nebîvaev, al cărui tată a fost general în serviciile secrete rusești și care a fost înlăturat din funcția sa de conducerea unei unități pentru lupta împotriva spălării banilor și finanțării terorismului, în luna martie.

Asemenea mutări au fost binevenite, apreciază un alt diplomat care și-a păstrat anonimatul, însă nu a reușit să rezolve problema fundamentală.

”Oamenii sunt, totuși, aceiași”, a spus acesta.

Unii dintre rușii angajați la Consiliul Europei și-au luat și cetățenie franceză, după câțiva ani petrecuți în Franța, ceea ce oferă instituției o portiță prin care ar putea rezolva această problemă, potrivit mai multor surse. Aceștia ar urma să fie reîncadrați în cota de personal a Franței.

Statele membre ale Consiliului i-au transmis secretarei generale să furnizeze o analiză de risc aferentă fiecărui cetățean rus angajat la Consiliul Europei, în special pentru a determina dacă vreunul dintre aceștia poate fi vulnerabil la ”presiuni externe”.

Concluziile acestui raport urmează să fie prezentate pe 1 iulie.