Dezastrul bugetar continuă: 2025 a început cu deficit mai mare decât anul trecut. Ce ne așteaptă?

Deficitul bugetar după primele trei luni ale acestui an s-a situat la circa 2,3% din PIB, adică echivalentul a 44 miliarde de lei, potrivit informațiilor obținute de publicația Profit.ro. Datele sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât primul trimestru al anului trecut s-a încheiat cu un deficit de doar 2,06% din PIB, iar Guvernul a terminat 2024 cu un deficit de 8,65% (9,3% din PIB în termeni ESA, standardul UE). Potrivit bugetului votat de Parlament și promisiunilor făcute pe toate vocile dinspre Guvern, România va trebui să încheie anul 2025 cu un deficit de 7%, în termeni ESA, țintă care pare tot mai greu de atins.

Doar pentru luna martie, deficitul s-a situat la circa 0,7% din PIB (ceea ce ar corespunde unei sume de 13,7 miliarde lei), potrivit calculelor făcute de Profit.ro, după 0,58% din PIB (11 miliarde lei) în ianuarie și 1% din PIB (19,2 miliarde lei) în februarie.

Datele oficiale vor fi disponibile spre sfârșitul acestei luni.

Reducerea deficitului bugetar la 7% în acest an face parte din planul fiscal pe 7 ani agreat cu Comisia Europeană, dar începutul de an nu este unul care să dea încredere economiștilor.

În plus, este puțin probabil ca măsuri serioase de corecție a finanțelor statului să fie luate până la jumătatea anului, din cauza alegerilor, ceea ce complică și mai mult situația.

Nu e doar atât: ratingul suveran al României (bonitatea statului în ochii creditorilor) are perspectivă negativă din partea tuturor celor trei mari agenții de rating, prima evaluare fiind programată la finalul verii.

De asemenea, jurnaliștii de la Profit.ro apreciază că, în condițiile în care Guvernul nu şi-a respectat o serie de angajamente faţă de Comisia Europeană în ce priveşte reformele din PNRR şi planul fiscal, nu este clar câtă înţelegere mai poate găsi România pentru noi derapaje ale finanţelor publice.

Comisia va publica o evaluare a situaţiei la început de iunie, iar printre sancţiunile pe care le-ar putea iniţia împotriva României se numără chiar şi suspendarea de fonduri UE.

Deși sumele vizate iniţial nu ar fi foarte mari, mesajul pentru pieţele financiare ar fi puternic şi ar putea pune astfel probleme serioase Guvernului.

Economist: ”La cum arată situaţia financiară, un acord cu FMI devine o mană cerească. Dincolo de speculaţii, realitatea este una extrem de gravă!”

Economistul Adrian Negrescu apreciază că situaţia deficitului bugetar de 2,3% în primele trei luni ale acestui an este ”alarmantă” pentru România, iar dacă cheltuielile vor continua în acest ritm ţara noastră riscă să piardă şi ”bruma de credibilitate” pe care o mai avea în faţa investitorilor.

Potrivit analistului economic, în acest caz extrem, singura ”plasă de salvare” o va reprezenta un acord cu FMI, care devine astfel ”răul cel mai mic” într-o situaţie în care ”lipsa de apetit” pentru reforme este ”tot mai evidentă”.

”Împinşi de la spate de către experţii FMI, poate vom face reformele la care ne-am angajat”,

afirmă Negrescu, într-o declarație făcută pentru News.ro.

”Deficitul bugetar de peste 2,3% din primele trei luni reflectă o situaţie alarmantă pentru România. În acest ritm de cheltuieli, riscăm să pierdem şi bruma de credibilitate pe care o mai avem în faţa investitorilor, cei care împrumută ţara noastră. Cum necesarul de împrumut al României depăşeşte în acest an 50 de miliarde de euro, dacă investitorii nu vor vedea rapid măsurile necesare pentru a reduce deficitul, probabil vor cere o dobândă tot mai mare sau chiar vor renunţa să mai finanţeze ţara noastră”,

a spus Adrian Negrescu.

Analistul economic afirmă că, în acest caz ”extrem”, singura ”plasă de salvare” va fi un acord cu FMI, instituţie care, într-un acord de tip stand-by, ar putea oferi României 30-40 de miliarde de euro la o dobândă mai mică decât cea la care ar trebui sa se împrumute din pieţe:

”Pare că FMI devine răul cel mai mic într-o situaţie în care lipsa de apetit pentru reforme este tot mai evidentă. Împinşi de la spate, de către experţii FMI, poate vom face reformele la care ne-am angajat. Dincolo de speculaţii, realitatea este una extrem de gravă. Avem cel mai mare deficit trimestrial din istoria recentă, mai mare decât la criza precedentă, iar cheltuielile statului continuă să crească într-un ritm îngrijorător.”

Economistul spune că, mai mult decât atât, datele privind încasările din TVA, ”mai mici decât cele de anul trecut”, arată că economia ”pune frână tot mai evident”, iar perspectivele unei crize economice sunt ”tot mai solide”.

”Luaţi în calcul că Guvernul şi-a făcut calculele plecând de la o creştere economică de 2,5% în 2025, cu venituri mult mai mari. Realitatea, din păcate, bate filmul, iar politicienii trebuie să se trezească. Până nu va fi prea târziu. O retrogradare la «junk» a României se va traduce într-o scădere economică puternică şi o plecare în masă a investitorilor din ţara noastră. Efectele? Statul va îngheţa toate investiţiile, nu va mai avea bani cu ce să plătească salarii, pensii (90% din banii încasaţi din taxe) iar România se va întoarce în timp la statutul de economie nerecomandată investiţiilor”,

a conchis Adrian Negrescu.