Diavolul stă în detalii | Uriașa operațiune logistică pentru transportul vaccinului Pfizer
Știrea, anunțată de compania Pfizer, despre primul studiu din lume încheiat cu succes în vederea obținerii unui vaccin anti-coronavirus a fost întâmpinată cu mare entuziasm luni. Deși există încă o serie de motive pentru a ne păstra prudenți, există cel puțin un mare obstacol practic de depășit, scrie BBC.
Secretarul pentru sănătate din Guvernul Marii Britanii, Matt Hancock, a vorbit la un post de radio despre ”operațiunea logistică monstruoasă” pe care o va presupune transportul vaccinului dezvoltat de Pfizer și BioNTech de la locurile de fabricație până ajunge să fie inoculat pacienților. Vaccinul își pierde proprietățile dacă nu este încălzit la o temperatură mai mare de -70 de grade Celsius mai mult de patru ori pe parcursul transportului.
Pe de altă parte, majoritatea celorlalte vaccinuri cunoscute în practica epidemiologică nu necesită o temperatură de depozitare atât de scăzută, prin urmare infrastructura pe care o necesită acest vaccin nu este disponibilă deocamdată pe scară largă.
În prospectul care însoțește vaccinul, Pfizer arată că există ”provocări legate de formularea la temperatură ultra scăzută a vaccinului, precum și de cerințele aferente de depozitare, distribuție și administrare”.
Luni, la conferința de presă din Downing Street 10, profesorul Jonathan Van-Tam, adjunctul șefului autorității sanitare britanice, a avertizat că până și în situații obișnuite ”lucrurile pot să meargă anapoda, iar, de multe ori, chiar așa se întâmplă”, atât în ceea ce privește fabricarea, cât și distribuția vaccinurilor.
Pfizer are un plan, dar…
Vaccinul va fi distribuit din fabricile Pfizer din SUA, Germania și Belgia. Va trebui să fie transportat atât pe uscat, cât și pe calea aerului, să facă față depozitării în centre de distribuție între diferitele etape ale transportului, iar obstacolul final va fi livrarea la nivel local către clinici, cabinete, farmacii, spitale sau alte spații unde va fi administrat vaccinul.
Wall Street Journal a scris că Pfizer a dezvoltat o cutie specială de transport de mărimea unei valize, ambalată cu gheață uscată și dotată cu trackere GPS, care poate păstra până la 5.000 de doze de vaccin la temperatura potrivită timp de 10 zile, cu condiția ca transportul să nu fie deschis. Cutiile sunt reutilizabile, precizează compania.
Varianta acestei cutii ar putea fi foarte costisitoare. Paul Harrison, directorul de vânzări al companiei Polar Thermals, care produce recipiente frigorifice asemănătoare, spune că o cutie de transport frigorifică standard, care păstrează o temperatură de până la -8 grade Celsius timp de cinci zile, suficient de încăpătoare pentru 1.200 de vaccinuri, costă aproximativ 5.000 de lire sterline bucata. Harrison spune că și această cutie poate fi refolosită, ori de câte ori este nevoie. Firma sa folosește aerogel ca agent izolator, mai degrabă decât gheață uscată.
Pfizer spune că vaccinul poate fi în continuare viabil încă cinci zile după dezghețare, dar acest amănunt nu conferă destul timp suplimentar.
Pe termen mai lung, Public Health England spune că în Marea Britanie sunt în curs de desfășurare pregătiri logistice la nivel național în ceea ce privește atât depozitarea centrală, cât și distribuția vaccinului în toată țara, dar a refuzat să ofere detalii.
În momentul de față, acest tip extrem de stocare frigorifică este departe de a fi la îndemâna oricui, iar medicii de familie cu siguranță nu dispun de asemenea facilități.
”În practica generală, nu există incinte frigorifice care să coboare la așa temperatură”, a declarat luni profesorul Sam Everington, membru al Colegiului Regal al Medicilor Generaliști din Marea Britanie.
Problema logistică a transportului, depozitării și distribuției va fi spinoasă oriunde în lume. Dr. Gregory Poland de la Clinica Mayo din Minnesota, a declarat pentru Reuters: ”Suntem un centru medical important și nu avem o capacitate de stocare de acest fel”.
Totuși, există instituții, cum ar fi universitățile și laboratoarele de cercetare, care au capacitatea de stocare potrivită. Astfel, a apărut posibilitatea ca incintele frigorifice să fie donate sau respectivele instituții să funcționeze pe post de centre temporare de vaccinare. Dr. Michael Head, epidemiolog la Universitatea din Southampton, din sudul Marii Britanii, spune că ar fi posibil.
Programul de vaccinare din România, o provocare uriașă
Săptămâna trecută, ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, spunea că armata va fi implicată în vaccinarea populaţiei în momentul în care vaccinul anti-Covid va ajunge în ţară. ”În această strategie de vaccinare, noi o avem în pregătire, lucrăm continuu, ca să spun aşa, avem oameni care stabilesc strategia de vaccinare. La începutul anului va veni vaccinul pentru personalul medical, vor fi mai multe tranşe, fiecare tranşă va fi distribuită cu ajutorul unor anumite structuri”, spunea Tătaru.
Medicul Alexandru Rafila, reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății, atrăgea atenția acum două săptămâni despre dificultățile logistice pe care le presupune campania de vaccinare.
”Chiar dacă vaccinul va fi autorizat în decembrie, de la momentul autorizării până la vaccinarea efectivă a celor care sunt în prima linie – personalul medical, pacienţii cu comorbidităţi – este un drum care trebuie urmat şi o organizare logistică care trebuie făcută. Eu aş vrea să îl rog pe domnul Tătaru, decât să anunţe aceste termene – nu ştiu de ce tocmai decembrie va fi luna când acest vaccin va fi disponibil în România – să se gândească la logistica extraordinară care trebuie pusă la punct.
Acest vaccin va necesita organizarea, împreună cu Ministerul Apărării şi Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, a unor centre de vaccinare. Nu e posibil ca medicii de familie să vaccineze în mod tradiţional oamenii, pentru că acest vaccin, din momentul producerii până la vaccinare, rezistă doar 17 zile. El trebuie ţinut la minus 80 de grade şi în ambalajul cu gheaţă carbonică e păstrat doar 10 zile, iar în 7 zile trebuie administrat. Or, să vaccinezi milioane de oameni într-un timp scurt este o mare provocare. Dacă noi ar trebui să vaccinăm 7 milioane de persoane, vom avea nevoie de cel puţin 14 milioane de seringi, pentru că este un vaccin multi-doză şi asta necesită o logistică extrem de mare.
În Statele Unite s-a discutat, este cea mai mare provocare din punct de vedere al organizării probabil de după al doilea război mondial, iar costurile în SUA sunt estimate la cel puţin 10 miliarde de dolari. Aşa că domnul ministru ar trebui să catagrafieze populaţia care trebuie să fie vaccinată imediat şi să stabilească zonele de organizare a centrelor de vaccinare, circuitul logistic şi mai ales personalul care va organiza acest lucru, pentru că fără personal toate aceste lucruri n-au niciun fel de sens.”








