Din ”grijă părintească pentru fiii națiunii”, Uzbekistanul vrea să-și dezvolte propriul Facebook
În ultimii 15 ani, o mulțime de companii de IT din Uzbekistan au dezvoltat zeci de platforme proprii de social media, croite după ceea ce crezuseră că își doresc utilizatorii locali, în încercarea de a concura cu giganți tehnologici americani, precum Facebook și Twitter. Totuși, nici una nu a supraviețuit pe piață. Acum, autoritățile centrale ale statului din Asia Centrală au preluat ideea și vor să creeze o platformă de socializare girată oficial de la cel mai înalt nivel al statului. Desigur, din grijă părintească pentru sănătatea mintală și pentru educația tinerei generații, cum altfel?
Fără să pară descurajate de palmaresul lamentabil al inițiativelor private din trecut, autoritățile statale din Uzbekistan, țară situată implacabil pe ultimele locuri în clasamentul global al libertății pe internet, au anunțat că așteaptă oferte de la start-up-uri pentru a crea o rețea de socializare națională, care să vină împreună cu o aplicație de mesagerie, pe modelul cunoscut al Facebook, scrie portalul Eurasia.net.
Potențialii ofertanți au termen până la 1 octombrie pentru a-și depune propunerile, iar apoi un an pentru a pune în funcțiune proiectul, potrivit unui comunicat al Ministerului Dezvoltării Inovatoare de la Tașkent.
Din grijă pentru datele personale ale uzbecilor
Anunțul privind crearea unei platforme interne de social media vine la doar câteva zile după ce autoritățile naționale de reglementare în telecomunicații au ridicat interdicția de accesare a platformelor Twitter (americană), WeChat (chineză) și Vkontakte (rusească). Eforturile autorităților de a bloca accesul publicului uzbec la acele platforme fuseseră justificate oficial prin necesitatea respectării unor norme legislative recent adoptate privind protecția datelor cu caracter personal.
Astfel, prin noua lege, companiile IT străine care furnizează servicii Uzbekistanului și populației locale trebuie să plaseze serverele care prelucrează informațiile cetățenilor uzbeci exclusiv pe teritoriul țării. Legea a fost promulgată de președintele Șavkat Mirziyoyev încă din ianuarie anul trecut și a intrat în vigoare câteva luni mai târziu.
Ideea de a crea o platformă de social media internă este aparent motivată de preocupări similare. Planul strategiei de dezvoltare adoptat de guvernul uzbec pentru perioada 2022-2026 prevede explicit crearea de platforme de rețele sociale și de servicii de mesagerie instant localizate, cu scopul ”protejării datelor personale ale cetățenilor”.
Potrivit site-ului uzbec de știri Daryo, de-a lungul anilor au existat cel puțin 32 de astfel de inițiative în Uzbekistan, însă toate au eșuat, deși unele dintre ele păreau promițătoare.
Muloqot.uz a fost lansat în 2011 și prezentat ca o alternativă la rețelele Facebook și Odnoklassniki, o platformă de socializare rusească. La începutul lui 2014, compania a lansat și serviciile de mesagerie GAPim și Gap, omoloage ale aplicației WhatsApp. În 2015, audiența platformei număra 700.000 de utilizatori unici în fiecare lună. În iunie 2018, Muloqot.uz a încetat să mai existe.
O altă rețea de socializare, Davra.uz, a apărut în 2016 cu sprijinul Ministerului Dezvoltării Tehnologiei Informației și Comunicațiilor. În prezent, are abia 22.000 de utilizatori înregistrați, dar site-ul este practic în moarte clinică.
Recenta tentativă de revoluție a pus capac
Totuși, argumentele oficiale legate de protecția datelor personale nu sunt tocmai convingătoare. De altfel, autoritățile uzbece au demonstrat de mult timp un comportament profund suspicios cu privire la potențialul periculos al conținutului online.
Președintele Mirziyoyev și-a exprimat, o dată în plus, îngrijorările în acest sens la o recentă întâlnire, în luna iulie, la care au participat președinții fostelor republici sovietice din Asia Centrală, care a avut loc la Cholpon-Ata, în Kîrgîzstan.
”Proaspetele provocări legate de creșterea activităților ilegale de pe internet merită o atenție specială. Astăzi, aceste amenințări nu au granițe, pentru că circulă chiar prin intermediul telefonului mobil”, a spus el.
Mirziyoyev făcea aluzie la valul de tulburări politice care au cuprins, în luna iulie, republica autonomă Karakalpakstan, care ocupă treimea nord-vestică a Uzbekistanului. Tentativa de ”revoluție” a fost pusă de autoritățile centrale de la Tașkent pe seama utilizării internetului de către participanții la proteste, care s-au organizat prin mesaje transmise online. Vreme de câteva săptămâni, chiar după ce violențele au încetat, autoritățile au întrerupt accesul la internet pe teritoriul republicii Karakalpakstan.
Totuși, intensitatea paranoiei anti-online a atins apogeul în vremea fostului președinte, Islam Karimov, decedat în 2016, dar acum este puțin probabil ca acel nivel să revină în actualitate.
Ca dovadă a antipatiei feroce a regimului Karimov față de rețelele sociale a fost filmul Odnoklassniki, realizat în 2013 de studiourile de stat Uzbekfilm. Pe scurt, un grup de tineri cad pradă unei rețele de trafic de persoane, din cauza pasiunii cu care utilizează rețelele sociale.









