Diplomat eston de origine română: ”Ca să nu se întâmple iar, trebuie luate măsuri practice împotriva Rusiei!”
Pentru a pune piedici unor noi provocări ale Rusiei împotriva Estoniei – în particular – și a NATO – în general, trebuie luate măsuri concrete și practice pentru a demonstra că nicio acțiune împotriva NATO nu va rămâne fără răspuns, a declarat Grigore-Kalev Stoicescu, președintele Comitetului Național de Apărare din Parlamentul Estoniei, pentru postul public de televiziune ERR.
Grigore-Kalev Stoicescu este unul dintre diplomații de top din Estonia, acum retras din diplomație și membru al Parlamentului țării (Riigikogu), născut în 1965 la Constanța, dintr-o mamă estonă și un tată român.
Reamintim că vineri dimineața, trei avioane de vânătoare rusești MIG-31 au intrat fără permisiune în spațiul aerian estonian în zona insulei Vaindloo și au rămas acolo timp de aproximativ 12 minute, până când au fost însoțite în afara spațiului aerian al țării de avioane F-35 din Patrula Aeriană Baltică.
La finalul unei ședințe de urgență a Comitetului Național de Apărare, desfășurare sâmbătă la prânz, Stoicescu a declarat că speră ca astfel de provocări să nu se mai repete, dar că trebuie luate măsuri practice pentru a se asigura acest lucru.
”Poate că sunt necesare resurse suplimentare în acest sens, trebuie stabilite proceduri, iar acestea vor fi puse în aplicare dacă se consideră necesar. Și apoi există și posibilitatea de a lua măsuri asimetrice, care ar putea fi de așa natură încât să dăuneze Rusiei și să fie în detrimentul Rusiei, deoarece nu văd altă modalitate de a disciplina și îmblânzi Rusia”,
a spus Stoicescu.
Stoicescu a menționat, în acest context, sectorul gazelor și petrolului din Rusia, precum și flota sa de vase petroliere ca exemple de contramăsuri asimetrice.
”Există lucruri care pot fi făcute pentru a face Rusia să înțeleagă că astfel de provocări grosolane nu vor rămâne nepedepsite, iar consecințele lor vor fi neplăcute pentru ea. Aceasta este singura modalitate de a ne asigura că rușii ne vor respecta suveranitatea în viitor”,
a mai spus el.
Din punct de vedere politic, Stoicescu crede că răspunsul NATO a fost foarte bun:
”Toate țările NATO au răspuns și și-au arătat solidaritatea cu noi. Forțele de apărare, italienii care se află aici într-o misiune de securitate aeriană, au făcut o treabă excelentă. Aceasta este o situație complet fără precedent, motiv pentru care am decis să invocăm Articolul 4 din Tratatul NATO. Marți vom începe negocierile privind articolul 4 cu aliații noștri din NATO”,
a adăugat el.
Comisia Națională de Apărare și Comisia pentru Afaceri Externe din cadrul Parlamentului de la Tallinn au avut sâmbătă o ședință comună de urgență, pentru a discuta încălcarea suveranității Estoniei în spațiul său aerian, la care au fost invitați și ministrul apărării, Hanno Pevkur, și ministrul afacerilor externe, Margus Tsahkna.
Poliție aeriană vs. apărare aeriană
Leo Kunnas, membru al Comitetului Național de Apărare, a declarat pentru televiziunea estonă că, deși consideră că sistemul de comandă al apărării aeriene al NATO și al Forțelor de Apărare Estone au acționat în mod adecvat și profesional, are unele critici cu privire la schimbul de informații de către Cancelaria de Stat.
”Nu am niciun reproș în ceea ce privește partea militară. Dar dacă analizăm mai în detaliu acest incident, eu însumi am aflat despre el din mass-media. Am avut mai multe incidente: de la distrugerea cablurilor submarine până la incidentul cu flota de rezervă. Cancelaria de Stat ar trebui să informeze în mod regulat atât oficialii responsabili, cât și populația prin intermediul comunicării strategice, dar văd că nu se întâmplă așa și am atras atenția asupra acestui aspect în cadrul reuniunii comune”,
a declarat Kunnas.
În ceea ce privește reuniunea NATO de marți, Kunnas a declarat că obiectivul Estoniei pentru această reuniune ar trebui să fie unul practic, nu să se rezume la declarații de bune intenții:
”Dacă obiectivul este de a preveni repetarea unor incidente similare și am convocat consultări în temeiul Articolului 4, atunci ce vrem să obținem acolo? Există un impuls pentru ca NATO să transforme misiunea noastră de poliți aeriană într-o misiune de apărare aeriană? Solicităm acest lucru din 2014 – nu s-a întâmplat nici măcar atunci când Rusia a lansat o invazie pe scară largă în Ucraina. Este acum momentul potrivit pentru a schimba acest lucru? Nu știu, asta trebuie să decidă aliații din Consiliul NATO”,
a spus Kunnas.
Ministrul de Externe: strategia Rusiei este cu bătaie lungă
Provocările tot mai frecvente ale Rusiei împotriva țărilor NATO fac parte dintr-o strategie bine ticluită la Moscova, menită să le arate țărilor occidentale că interesul lor este să se apere pe ele însele, nu să ajute Ucraina, a declarat șeful diplomației de la Tallinn, Hanno Pevkur, după ședința de sâmbătă:
”Întâi de orice, simplul fapt că discutăm oportunitatea aducerii mai multor avioane sau sisteme de apărare aeriană aici este tocmai ceea ce își dorește Rusia: să nu mai trimitem ajutor Ucrainei, ci să ne vedem de treburile noastre și să ne îndepărtăm atenția de la Ucraina. Unul dintre interesele strategice ale Rusiei a fost ca Occidentul să-și vadă de treburile sale, în timp ce ei «se ocupă» de Ucraina. Acesta este unul dintre principalele obiective ale Rusiei în astfel de provocări”,
a declarat Pevkur, citat de ERR.
Potrivit lui Pevkur, Estonia trebuie să continue să facă ceea ce poate și ceea ce trebuie să facă: activarea Articolului 4 al NATO și consultări frecvente cu aliații.
”În al doilea rând, vineri am văzut că NATO funcționează foarte eficient și bine, în măsura în care, dacă este cu adevărat necesar să se recurgă la ultima soluție – și anume utilizarea forței – atunci exista și disponibilitatea pentru asta. În al treilea rând, știm că suntem capabili să apărăm spațiul aerian al Estoniei împreună cu aliații noștri”,
a mai declarat Pevkur.
Ministrul apărării a adăugat că diverse detalii și nevoi ale Estoniei sunt acum analizate împreună cu Comandantul Suprem Aliat al Europei (SACEUR). De asemenea, se poartă discuții cu aliații NATO cu privire la ce se mai poate face pe flancul estic al NATO.
”Vineri seara au avut loc diverse consultări cu aliații. Activitățile noastre, atât în ceea ce privește apărarea împotriva dronelor, cât și consolidarea supravegherii aeriene, vor continua”,
a spus Pevkur.









