Disputa dintre Bruxelles și Varșovia ajunge la paroxism: CE blochează fondurile pentru Polonia

Comisia Europeană a decis, practic, blocarea tuturor fondurilor europene destinate Poloniei, până când Varșovia nu se va conforma deciziilor de ”reparare” a daunelor create sistemului său judiciar, scrie cotidianul Rzeczpospolita, citându-l pe Marc Lemaitre, directorul general al Direcției pentru Politici Regionale și Urbane din cadrul Comisiei Europene.

Solicitările Comisiei Europene țin, în primul rând, de punerea în aplicare a hotărârii Curții de Justiție a UE privind desființarea Camerei Disciplinare din cadrul Curții Supreme de Justiție și, drept consecință, de obligația reintegrării judecătorilor marginalizați prin deciziile Camerei Disciplinare, atâta timp cât aceasta a funcționat. În plus, judecătorilor trebuie să li se garanteze dreptul de a adresa întrebări preliminare către Curtea de Justiție a UE, sub forma unor cereri de interpretare a dreptului UE.

Deși Camera Disciplinară a fost între timp desființată, fiind înlocuită de o nouă structură – o așa-numită Cameră de Responsabilitate Profesională – niciuna dintre celelalte condiții nu au fost îndeplinite.

În declarațiile oficialilor de la Varșovia, autoritățile poloneze s-au arătat de acord să le îndeplinească pe toate, fapt pentru care Consiliul UE a aprobat, în luna iunie, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNNR), care se ridică la 24 de miliarde de euro sub formă de granturi și 12 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Cu toate acestea, guvernul polonez încă nu a trimis nicio cerere de plată, pentru că știe că nu va primi banii, deoarece nu a îndeplinit toate condițiile, scrie ziarul polonez Rzeczpospolita.

Bruxelles-ul dublează miza

Mai mult decât atât, problema dezangajării fondurilor UE afectează și fondurile dedicate politicii de coeziune. Iar aici suma este mult mai mare, de peste 75 de miliarde de euro sub formă de granturi aferente exercițiului bugetar 2021-2027.

Polonia a negociat deja patru din cele șase programe operaționale naționale – “Infrastructură și mediu” (27,4 miliarde de euro), “Dezvoltare inteligentă” (8,6 miliarde de euro), “Polonia de Est” (2 miliarde de euro) și “Asistență tehnică” (0,7 miliarde de euro). Mai rămân de negociat celelalte două programe – “Dezvoltarea educației bazate pe cunoaștere” (4,7 miliarde de euro) și “Polonia digitală” (2,2 miliarde de euro).

În urma aprobării celor patru programe operaționale, Polonia va putea primi sume ca avansuri la finanțare, dar este vorba de o sumă de abia 1-1,5% din total. Aceștia sunt banii prevăzuți pentru plata funcționarilor angajați pentru a gestiona programele.

Pe de altă parte, Comisia Europeană confirmă că, deocamdată, nu va plăti facturile pentru investițiile realizate.

”Ca urmare a neîndeplinirii condițiilor de bază, Comisia nu poate efectua nicio rambursare a cheltuielilor prezentate de Polonia, cu excepția celor care privesc asistența tehnică și activitățile care contribuie la îndeplinirea condițiilor minime de funcționare a programelor. În plus, atâta timp cât condițiile de bază nu sunt îndeplinite, Comisia poate să ceară recuperarea avansului deja plătit, cu ocazia închiderii contabile anuale”, a declarat Stefan De Keersmaecker, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, pentru Rzeczpospolita.

De asemenea, până la sfârșitul lunii octombrie, ar trebui să se încheie negocierile privind 16 programe regionale, în valoare totală de 31 de miliarde de euro. În acest caz, organismele de gestionare a programelor sunt consiliile regionale (voievodate). Aceștia, deși provin, în cea mare parte, din rândul partidelor de opoziție, vor fi cei care vor plăti primii pentru politicile guvernului condus de Partidul ”Lege și Justiție” (PiS) și nu vor primi niciun ban european până când PiS nu va face schimbările cerute în sistemul judiciar, în conformitate cu hotărârea CJUE.

Krzysztof Hetman, europarlamentar și vicepreședinte al Comisiei pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European, atrage atenția asupra problemelor cu care se vor putea confrunta liderii voievodatelor:

”Se pare că încă nu sunt conștienți de problemele care îi așteaptă. Discuția de până acum s-a axat pe PNRR. Dar abia când vor semna programele regionale, vor înțelege care și cât de mare este problema lor.”

Hetman arată că, în situația în care nu există nicio șansă ca facturile să fie rambursate de CE, cel puțin pentru moment, administrațiile locale nu vor putea implementa programele regionale negociate:

”Ce ar trebui să facă un șef regional sau un primar care semnează un contract cu un antreprenor? Să-și asume riscul că ar putea să trebuiască să plătească lucrarea din propriul buzunar? În această situație, ar trebui să fie inclusă o clauză în contract prin care să se precizeze că antreprenorul este cel care încheie contractul pe propriul risc. Dar atunci cine va dori să facă aceste investiții?”