DNSC, avertisment serios asupra fraudelor cu investiții: acţiuni fictive, criptomonede inexistente, scheme piramidale

Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează, marţi, avertizează asupra fraudelor cu investiţii, care pot fi devastatoare pentru victime. Aceste scheme sunt diversificate şi pot include tranzacţii cu acţiuni fictive, criptomonede inexistente, scheme piramidale sau produse financiare fictive care promit îmbogăţire rapidă.

”Investiţiile online au devenit din ce în ce mai populare în ultimii ani, dar această creştere a dat naştere şi unui fenomen periculos: fraudele cu investiţii. Aceste fraude pot fi devastatoare pentru cei care le cad pradă, lăsându-i cu buzunarele goale şi visurile spulberate”,

au transmis, marţi, specialiştii DNSC.

Aceştia explică ce sunt aceste fraude, cum se manifestă şi care sunt principalele caracteristici.

Ce sunt investment frauds?

Potrivit specialiştilor, investment frauds reprezintă scheme frauduloase în care indivizii sau entităţi necinstite promit investitorilor potenţiali oportunităţi de investiţii extrem de profitabile, dar care, în realitate, nu există sau sunt înşelătoare.

”Aceste scheme sunt diversificate şi pot include tranzacţii cu acţiuni fictive, criptomonede inexistente, scheme piramidale sau produse financiare fictive”, avertizează specialiştii.

Cum se manifestă investment frauds?

Din sesizările primite de Poliţia Română, s-a constatat faptul că personalele vătămate au accesat pe diferite reţele de socializare postări care conţineau reclame cu privire la servicii de investiţii financiare, iar după aceea au furnizat date de contact pe formularele puse la dispoziţie în acele reclame.

În continuare, au fost contactate telefonic de persoane necunoscute, care utilizau numere de telefon atât româneşti cât şi din Marea Britanie.

”Autorii, după discuţii repetate, reuşesc, de obicei, să convingă victimele să se înscrie pe diferite platforme de investiţii online. Investiţiile iniţiale sunt destul de mici la început, de ordinul a câteva sute de euro. Investiţia constă în achiziţionarea de cryptomonede şi transferarea acestora către portofelele electronice indicate de către autori. Sumele respective apar apoi in contul victimei deschis pe acele platforme de investiţii. În multe situaţii, sub pretextul că vor acorda suport tehnic, atacatorii conving persoanele vătămate, să îşi instaleze pe dispozitivele electronice folosite(telefon, tabletă, laptop etc.) aplicaţii tip remote desktop(control de la distanţă) cum ar fi Anydesk, Team Viewer etc., prin care aceştia capătă control total al acelor dispozitive”, explică DNSC.

Astfel, fără să conştientizeze efectul acţiunii lor, utilizatorii oferă atacatorilor acces la toate datele personale şi bancare, accesibile prin intermediul dispozitivelor.

”Persoanele vătămate sunt convinse să trimită mai multe sume de bani (crypto moneda) deoarece se creează aparenţa că investiţiile sunt profitabile ajungându-se, astfel, chiar la sume de zeci de mii de euro ”investiţi” în astfel de scheme frauduloase. În momentul în care se încearcă retragerea sumelor de bani, sunt inventate o serie de pretexte şi scenarii prin care autorii încearcă să convingă victimele că, pentru a beneficia de acel profit, trebuie să transfere mai multe sume de bani, sub pretexte precum: taxe de retragere, garanţii transferuri, amenzi etc”, mai explică specialiştii.

În paralel, datele accesibile prin dispozitivele compromise sunt exploatate în diferite moduri, cum ar fi: deschiderea de conturi pe diferite platforme de tranzacţionare cypto- monede, transferuri bancare frauduloase, spălare de bani etc.

Una dintre modalităţile de fraudare frecvent întâlnite în situaţia în care utilizatorii oferă atacatorilor acces la propriile dispozitive şi la datele bancare este contractarea de credite online în numele persoanelor vătămate şi sustragerea banilor.

Alte modalităţi de inducere în eroare a potenţialilor investitori pot fi reprezentate de promovarea unor anunţuri, în general pe reţele de socializare, în care se foloseşte imaginii unor companii cunoscute listate la bursă (Hidroelectrica, Transgaz, Transelectrica etc.), cu promisiunea unor câştiguri imediate foarte mari prin ”cumpărarea de acţiuni” care vor ”genera dividende” de zeci de mii de lei ”direct pe cardul” utilizatorilor. În astfel de cazuri, atacatorii se folosesc de link-uri maliţioase cu ajutorul cărora încearcă să obţină date personale şi financiare de la utilizatori.

Caracteristici generale identificate:

• Promisiunea de îmbogăţire rapidă: Fraudele cu investiţii adesea încep cu promisiuni tentante de profituri rapide şi sigure. Promotorii fraudelor încearcă să atragă ”investitori” folosind limbaj tentant, cum ar fi “dublaţi-vă investiţia într-o săptămână” sau “profituri garantate”;
• Uşurinţa cu care se renunţă la sumele de bani: persoanele vătămate sunt convinse să transfere sume, uneori foarte mari, de bani/crypto-monede de către entităţi/persoane necunoscute, atât în faza incipientă, câ şi ulterior;
• Cedarea controlului: Persoanele vătămate renunţă cu uşurinţă, din cauza dorinţei de îmbogăţire rapidă şi pe fondul lipsei de cunoştinţe tehnice, la orice măsura de securitate digitală, cedând total controlul dispozitivelor electronice folosite;
• Nivel înalt de resurse tehnice pentru atacatori: De obicei, atacatori dovedesc abilităţi sporite de utilizare a resurselor tehnice disponibile: numere de telefon multiple, caller ID spoofing(falsificarea identităţii apelantului), platforme false găzduite în afara Europei, anonimizarea tranzacţiilor cu crypto-monede etc.;
• Presiune asupra investitorilor: De multe ori, promotorii fraudelor pot folosi tactici agresive de ”publicitate” a ”investiţiilor”, pentru a determina utilizatorii să acţioneze rapid, precum termene limită sau oportunităţi exclusive care “dispar rapid”. În acest mod încearcă să evite verificări amănunţite, care ar putea conduce la edificarea persoanelor vătămate cu privire la schema frauduloasă.

”În mod frecvent, fraudele cu investiţii se caracterizează printr-o serie  informaţii limitate sau contradictorii despre investiţii. Investitorii nu au acces la informaţiile de bază, cum ar fi locaţia fizică a companiei sau strategiile de investiţii, dar nu lipsesc promisiunile unor câştiguri exagerate”, explică specialiştii.

Cum pot afecta utilizatorii?

Investment frauds pot avea impact financiar şi emoţional semnificativ asupra victimelor. Investitorii pierd bani şi, în unele cazuri, economiile de o viaţă. Pierderea financiară poate duce la stres, depresie şi alte probleme de natură socială, familială etc. De asemenea, încrederea în propria judecată poate fi afectată.

Recomandări:

1. Educaţie financiară: Cea mai eficientă modalitate de a vă proteja împotriva investment frauds este să vă educaţi permanent în domeniul investiţiilor. Înţelegeţi ce înseamnă o investiţie sigură, cum să recunoaşteţi semnele de avertizare ale unei fraude şi să fiţi sceptici înainte de a investi bani.
2. Educaţie digitală: marea majoritate a atacurilor informatice pot fi prevenite prin măsuri elementare de igienă cibernetică – parole puternice, atenţie sporită la link-uri/ataşamente provenite din surse necunoscute, nedivulgarea datelor personale, autentificare multi-factor.
3. Verificaţi cu atenţie firma/platforma prin intermediul căreia urmează să vă plasaţi investiţiile: Orice firmă sau individ care oferă servicii de investiţii trebuie să fie licenţiat şi autorizat. Verificaţi întotdeauna background-ul unei companii şi asiguraţi-vă că au licenţa adecvată. Vă recomandăm să vizitaţi şi site-ul.
4. Atenţie la promisiunile nerealiste: Dacă sună prea bine pentru a fi adevărat, este mai mult decât posibil să fie o fraudă. Păstraţi un simţ critic şi nu vă lăsaţi înşelaţi de promisiuni nerealiste de profituri. Fiţi sceptici faţă de promisiunile de câştiguri imense şi rapide, dar şi faţă de anunţuri care se prezintă ca oferte pe termen limitat. Investiţiile financiare presupun riscuri şi nicio entitate autorizată nu poate garanta profituri!
5. Nu oferiţi informaţii personale sau financiare altor părţi decât celor autorizate. Cumpărarea de acţiuni nu poate fi realizată decât printr-un intermediar autorizat şi acesta nu solicită plăţi sau date personale prin intermediul unei pagini de internet.
6. Cerere de informaţii scrise: Solicitaţi întotdeauna informaţii scrise, cum ar fi prospectele de investiţii, detaliile companiei sau orice alt document relevant. Citiţi cu atenţie aceste documente şi asiguraţi-vă că înţelegeţi toate aspectele implicate.
7. Consultaţi un expert financiar terţ: Dacă sunteţi nesigur cu privire la o oportunitate de investiţii, consultaţi un expert financiar independent. Aceştia vă pot oferi sfaturi şi pot evalua legitimitatea investiţiei.
8. Nu cedaţi presiunii de transfer de bani: Promotorii fraudelor pot folosi tactici agresive pentru a determina investitorii să acţioneze rapid, precum termene limită sau oportunităţi exclusive care “dispar rapid”.
9. Raportaţi fraudele: Dacă sunteţi victima unei fraude cu investiţii sau suspectaţi că cineva vă încearcă să vă înşele, raportaţi situaţia autorităţilor financiare şi poliţiei.