Dr. Doom anunță ”mama tuturor crizelor”: ”Întrebarea nu este dacă, ci când!”

Nouriel Roubini, devenit celebru drept ”Dr. Doom”, pentru că a prezis criza economică mondială precedentă, începută în 2008, crede că lumea este în fața unei noi crize majore, pornită din două direcții – stagnare economică dublată de creșterea semnificativă a prețurilor – scrie economistul într-un articol publicat de publicația britanică The Guardian și citată de Business Insider.

Profesorul de economie de la Universitatea Stern din New York opinează că guvernele și băncile centrale ”creează condițiile pentru mama tuturor crizelor stagflaționiste de datorii pe parcursul următorilor câțiva ani”.

Rezerva Federală a Statelor Unite și Trezoreria americană s-au bazat în ultimul deceniu, la fel ca alte instituții bancare centrale din întreaga lume, pe politici fiscale și monetare foarte relaxate pentru a stimula creșterea economică. Acestea și-au continuat și și-au exacerbat strategia respectivă în timpul pandemiei, cheltuind trilioane de dolari sub formă de cecuri de asistență financiară și achiziții de obligațiuni, păstrând de asemenea dobânzile de referință aproape de zero.

Au fost eforturi care au condus la creșterea suplimentară a prețurilor acțiunilor, locuințelor și a altor bunuri și au încurajat împrumutarea agresivă, afirmă Roubini.

Economistul american scoate în evidență entuziasmul pe care îl stârnesc pe piețe criptomonedele, așa numitele ”acțiuni meme”, cum a fost cazul cu GameStop, companiile de achiziții cu destinație specială (SPAC) și vânzările cu amănuntul, toate reprezentând dovezi ale unei ”exuberanțe iraționale”.

Roubini se așteaptă ca inflația să fie alimentată de cererea imensă și ca prețurile să crească și din cauza unor presiuni asupra ofertei, precum implementarea unor politici protecționiste din partea unor state, dereglarea unor lanțuri de distribuție globale și atacurile cibernetice asupra unor elemente cheie de infrastructură.

În plus, guvernele au împrumutat cantități enorme de bani pentru a-și finanța planurile de relansare economică și sunt mult mai îndatorate acum decât în urmă cu 50 de ani, afirmă economistul.

El mai spune că guvernele din întreaga lume, mai mult ca în anii precedenți, ar putea avea probleme cu gestionarea datoriilor, salvarea băncilor, companiilor și acordarea de asistență financiară gospodăriilor populației, dacă piața se prăbușește și economia globală intră din nou în recesiune.

Roubini afirmă că băncile centrale se află într-o situație imposibilă din această cauză: dacă umblă la planurile de relansare economică riscă un val de falimente însă dacă vor continua pe aceeași linie riscă să alimenteze o inflație de două cifre.

”Acest naufragiu în slow-motion pare inevitabil. Stagflația din anii 1970 se va întâlni în curând cu criza datoriilor suverane din perioada de după 2008. Întrebarea nu este dacă, ci când”, susține Roubini.