În ședința de politică monetară care a avut loc miercuri, banca centrală a Cehiei (ČNB – Česká národní banka) a crescut costurile împrumuturilor, pentru prima dată de la debutul pandemiei, devenind a doua țară din estul Uniunii Europene care se angajează la o înăsprire a condițiilor de creditare, intervenind împotriva unui potențial risc de creștere a inflației în spirală, scrie Bloomberg.
Banca centrală a ridicat valoarea dobânzii de referință cu 0,25 puncte procentuale, până la 0,5%, conform așteptărilor din piață. Dintre cei șapte membri ai board-ului ČNB, patru au votat pentru varianta decisă, unul a sugerat creșterea cu 0,5 pp, iar alții doi au votat pentru menținerea ratei.
Măsura luată de cehi vine la o zi după ce Ungaria a devenit prima economie din Europa Centrală și de Est care a majorat ratele dobânzilor, pentru a tempera cea mai rapidă creștere a prețurilor din toată Uniunea Europeană.
Cehia prezintă o supraîncălzire a pieței forței de muncă și riscurile asociate presiunilor inflaționiste care se manifestă la nivel global. Guvernatorul ČNB Jiří Rusnok a declarat că banca centrală a intrat în etapa de înăsprire treptată a politicilor monetare. El a mai spus că banca își propune să aducă ratele în interiorul traiectoriilor menționate în prognoza anterioară a băncii, ceea ce ar putea implica un total de trei noi creșteri ale dobânzii-cheie în acest an.
“Suntem hotărâți să continuăm, fără ezitare, procesul de normalizare a ratelor dobânzii, așa după cum va fi necesar. Este posibilă câte o creștere nouă la fiecare dintre ședințele viitoare, ceea ce ne-ar duce, în mod fiabil, la nivelul pe care îl presupune prognoza actuală”, a spus Rusnok după ședința de politică monetară.
Pe piața interbancară, coroana cehească a câștigat 0,4% față de euro după comentariile lui Rusnok, comportându-se mai bine decât monedele omoloage din spațiul central- și est-european.
După ce, la începutul pandemiei, cehii a redus dobânzile într-un ritm mai alert decât în orice altă economie din UE, acum sunt printre primii care decis înăsprirea condițiilor de creditare, anticipând că creșterea globală a prețurilor de consum necesită un răspuns imediat și ferm.
Economia cehă își revine mai repede decât arătau estimările inițiale, după ce autoritățile au ridicat restricțiile de circulație, iar campania de vaccinare a dat roade, rezultând o scădere a numărului de noi cazuri de Covid-19.
În comunicatul remis presei, ČNB precizează că creșterile de tarife și prețuri la nivel global, care în prezent stimulează inflația în întreaga lume, s-ar putea estompa în timp, însă, în condițiile în care inflația din Cehia se apropie de limita de sus a intervalului tolerat de variație (1%-3%), decizia luată a vizat reducerea efectelor inflaționiste ale factorilor externi asupra așteptărilor inflaționiste interne.
“Suntem îngrijorați că o anumită parte din aceste efecte se vor permanentiza în economie. Nu putem să așteptăm ca economia noastră să se descurce singură în fața acestor factori, nu avem voie să fim într-atât de optimiști”, a spus Rusnok.
ČNB va avea încă patru ședințe de politică monetară în 2021, iar Rusnok a precizat că nu poate exclude situația în care fiecare dintre acestea va însemna o nouă creștere a dobânzilor, dacă va fi necesar.
”Nu spun că va fi cazul și sper că nu o să fie necesar”, a spus el.
Deocamdată, Banca Națională a României păstrează cel mai mare nivel al dobânzii-cheie în regiune, la 1,25%, cotă la care atât Ungaria, cât și Cehia ar putea ajunge după 2-3 majorări succesive de câte 0,3 puncte procentuale.
Probabilitatea ca BNR să majoreze rata dobânzii de politică monetară încă de la sfârşitul acestui an este în creştere, dar această decizie depinde în primul rând de contextul internaţional şi, în al doilea rând, de evoluţia sectorului inflaţionist, este de părere Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică la Banca Transilvania.
”Prognozele de inflaţie, cel puţin pentru perioada următoare pe România, pe indicele armonizat al preţurilor de consum, sunt de 2,9% media anuală pe 2021 şi de 2,8% media anuală pe 2022 şi 2023. Eu mă aştept ca BNR să majoreze dobânda de politică monetară, dar să nu depăşească 2% la final de 2022 şi 2023. Practic, ROBOR-ul real va continua să se menţină la un nivel foarte scăzut, ceea ce este un impuls pentru investiţia atât în economia reală, cât şi în economia financiară. Ajungem la 2% la sfârşitul anului viitor”, a spus Rădulescu la o întâlnire cu presa economică, la finalul săptămânii trecute.
În ce privește sentimentul predominant printre bancherii centrali din regiune, Rădulescu spune că ”acest şoc inflaţionist se aşteaptă să fie unul tranzitoriu”, care să nu dureze cu mult mai departe de acest an, prin prisma manifestării efectelor-bază, adică redinamizarea cererii interne prin prisma faptului că anul trecut au fost restricţii.
Pe de altă parte, el a mai atras atenția că asistăm la o creştere semnificativă a cotaţiilor internaţionale la materiile prime, fapt care ar putea conduce la presiuni inflaționiste de durată, cu efecte care ar putea să fie transmise în piață și dincolo de finalul acestui an.
Reprezentantul Băncii Transilvania a mai semnalat că există indicii care arată că BNR se află într-un proces de tranziţie de la relaxare monetară spre un nou ciclu monetar.
”România este în acest moment cu cel mai ridicat nivel de rată de dobândă de politică monetară dintre ţările membre Uniunii Europene şi mă aştept ca procesul de normalizare care, dacă vă uitaţi la faptul că în ultimele săptămâni se derulează licitaţii DEPO aproape săptămânal, este practic este un semn că BNR a trecut de la relaxare monetară în procesul de tranziţie spre un nou ciclu monetar”, a adăugat reprezentantul Băncii Transilvania.
