DW: În Grecia, un grup activist exclusiv feminin militează împotriva petrolului și a gazelor

În timp ce alte țări renunță la explorarea combustibililor fosili, Grecia caută petrol și gaze naturale în ciuda protestelor. Dar reorientarea globală către energii regenerabile, dublată de pandemie, complică planurile de forare, anunță Deutsche Welle.

Un grup de tinere îmbrăcate în costume tradiționale și purtând măști pe față, înmânează fluturași cumpărătorilor și afișază pancarte pe care este scrie „Natura este antidepresivul nostru” și „Înfățișarea mea este un act politic”. În ultimii trei ani, grupul activist compus exclusiv din femei, Vrisoules,  s-a remarcat prin întreruperea discursurilor politicienilor și prin mitingurile politice asezonate cu cântări și dansuri cu scopul de a protesta împotriva explorării petroliere în Grecia de Vest.

Numele organizției este cuvântul grecesc Vrisoules, adică “izvoare naturale”, despre care grupul spune că sunt amenințate de explorarea combustibililor fosili. În timpul protestelor, activistele se îmbracă în negru pentru a evidenția gravitatea situației.

Creta și Insulele Ionice, vizate de explorări americane și spaniole

Mai multe companii de petrol și gaze, inclusiv multinaționala americană Exxon Mobil și compania spaniolă Repsol, au licențe de explorare a petrolului și gazului într-o zonă care include Creta și insulele Ionice. Aceste peisaje, cu plajele lor de nisip fin, înconjurate de azurul Mediteranei, atrag anual 11 milioane de vizitatori – sau 30% din turismul țării și sunt o atracție pentru viața sălbatică, care cuprinde cel mai mare loc de cuibărit al broaștei țestoase din Europa și este habitatul esențial pentru balene și delfini.

Profesoara de liceu Eleftheria Tsouknaki spune că turismul și natura ar putea fi deteriorate dacă planurile de foraj vor continua. Ea și o mână de prietene au înființat grupul când un amic le-a spus despre explorarea combustibililor fosili în apropierea orașului lor natal Ioannina și „a înțeles rapid pericolele”. Prin urmare au început o campanie muzicală de conștientizare a pericolelor. Și nu sunt singurii care solicită guvernului grec să își regândească decizia de a permite companiilor petroliere să opereze în unele dintre cele mai iconice zone ale țării.

La începutul lunii februarie, filialele grecești și spaniole ale ONG-ului internațional WWF i-au scris prim-ministrului grec Kyriakos Mitsotakis cerându-i să anuleze toate concesiunile de explorare existente și să interzică altele noi.

„Este o decizie politică învechită bazată pe date greșite de acum un deceniu și angrenează țara într-un sistem energetic riscant cu intensitate ridicată a carbonului”.

Împotriva curentului

Țări precum Italia, Croația, Spania și Franța au interzis fracking-ul, iar un grup de 63 de parlamentari ai Uniunii Europene, în principal din blocul verde, solicită acum interzicerea forajelor petrolier offshore în cele 27 de state membre UE. Fracturarea hidraulică sau frackingul – care implică injectarea apei, a nisipului și a substanțelor chimice în roci de șist la presiune foarte mare pentru a recupera gazul sau petrolul – este deosebit de nepopulară în toată Europa, deoarece oamenii se tem de substanțele chimice care se scurg în sol și în pânzele freatice.

ANRM-ul grecesc (HHRM), care gestionează drepturile de explorare și exploatare a hidrocarburilor din țară, afirmă că fracturarea nu este permisă în Grecia. Dar activiștii și unele partide politice, precum Verzii, susțin că legea lasă spațiu de interpretare.

“Suntem împotriva fracking-ului și nu vrem ca țara să se întoarcă în timp, în timp ce restul lumii îi pune capăt”, a spus Tsouknaki.

• Grecia a început să vândă concesiuni de petrol și gaze naturale în perioada de vârf a crizei datoriilor din zona euro în 2011, când țara avea nevoie disperată de numerar pentru a evita falimentul.
• Anul trecut, guvernul de centru-dreapta al lui Mitsotakis a făcut modificări radicale legilor de mediu ale țării care, printre altele, deschid ariile protejate forajului.
• Acum, aproximativ 10% din masa terestră a Greciei este alocată explorării hidrocarburilor, cu planuri suplimentare de foraj.
• Ca parte a UE, Grecia este obligată să facă tot posibilul pentru a renunța la combustibilii fosili și pentru a reduce emisiile blocului cu 55% față de nivelurile din 1990, până în 2030.
• Beneficiind de soare din abundență, Grecia își propune să acopere 35% din consumul său de energie cu surse regenerabile precum energia solară până la acea dată.