Efectul-fluture | Cum ar putea revoltele din Kazahstan să ne scumpească suplimentar energia?
Cotațiile uraniului au crescut alarmant pe fondul revoltelor populare care au izbucnit duminică în mai multe orașe mari din Kazahstan, cel mai mare producător mondial al acestui metal radioactiv, scrie Bloomberg.
Între timp, la chemarea președintelui kazah Kassym-Jomart Tokayev, Rusia a trimis în această dimineață parașutiști în Kazahstan ca parte a forței de ”menținere a păcii”, a anunțat Organizațiea Tratatului de Securitate Colectivă (OTSAC), alianța militară formată din câteva foste state sovietice. Potrivit acesteia, principalele obiective ale soldaților trimiși de Msocova sunt protejarea obiectivelor armatei și statului și ajutorarea forțelor de ordine kazahe.
Formată de mai multe state ex-sovietice, dar controlată de Rusia, această alianță consideră că în prezent Kazahstan este ținta unui atac extern
Națiunea din Asia Centrală, parte a fostei Uniuni Sovietice, produce peste 40% din cantitățile mondiale de uraniu.
Autoritățile de la Nur-Sultan au declarat miercuri stare de urgență pe întreg teritoriul țării după ce protestele violente au continuat în pofida demisiei guvernului și demiterii șefului Comitetului de Securitate Națională, fostul președinte Nursultan Nazarbaev, cel care a condus țara timp de aproape 30 de ani înainte de a demisiona brusc în 2019 și de a-l susține pe Tokayev ca succesor.
Cel puțin opt membri ai poliției și ai armatei ar fi fost uciși în revoltele care au zguduit Kazahstanul în ultimele zile.
Potrivit Reuters, mai multe vehicule blindate de transport de trupe și zeci de soldați care se deplasau pe jos au intrat joi dimineață în piața principală din Almaty, fosta capitală și cel mai mare oraș din Kazahstan, unde sute de persoane protestau pentru a treia zi împotriva guvernului. Corespondenții agenției de presă relatează că s-au auzit focuri de armă în timp ce trupele se apropiau de mulțime.
Palatul prezidențial a fost incendiat de manifestanții care au luat cu asalt mai multe clădiri guvernamentale, iar aeroportul din Almaty ar fi fost capturat de protestatari.
Președintele kazah Kassym-Jomart Tokayev a amenințat cu represalii și a cerut ajutorul Rusiei împotriva ”ingerinței străine”, cerere îndeplinită joi.
Efectul-fluture
Cotațiile internaționale ale uraniului au crescut miercuri cu aproape 8%, la 45,25 USD pe livră, de la 42 USD cu o zi mai devreme, potrivit datelor platformei UxC. Tulburările ar putea duce la o mai mare dependență de furnizorii din afara Kazahstanului, ceea ce va conduce la o creștere a acțiunilor companiilor de uraniu din America de Nord și Australia, dar și la noi creșteri ale cotațiilor uraniului.
Având în vedere rolul Kazahstanului în calitatea sa de furnizor principal de uraniu la nivel mondial, situația este descrisă ”ca și când saudiții ar avea probleme cu petrolul”, potrivit lui Jonathan Hinze, președintele platformei UxC, specializată în cercetarea și analiza pieței combustibilului nuclear.
”Chiar dacă nu există pe piață un deficit în acest moment, ceea ce se tranzacționează acum este tocmai posibilitatea ca acest lucru să se chiar întâmple”, a mai adăugat acesta.
Oricum, uraniul se afla în ultimele luni pe un trend crescător, începând din septembrie, când combustibilul nuclear a crescut cu 24%, ceea ce a reprezentat cel mai mare salt lunar de la sfârșitul anului 2008. Investitorii au început să parieze pe faptul că energia nucleară se va bucura de o revigorare, pe măsură ce statele vor încerca să renunțe la combustibilii fosili, pentru a-și atinge țintele climatice.
Acțiunile NAC Kazatomprom JSC, cea mai mare companie de uraniu din Kazahstan, au scăzut cu până la 11% la bursa londoneză, în vreme ce majoritatea companiilor din domeniul uraniului din America de Nord și-au accelerat avansurile de la începutul acestei săptămâni, după ce Uniunea Europeană a anunțat planul de a eticheta anumite proiecte nucleare ca fiind sustenabile.
De îndată ce au izbucnit revoltele din Kazahstan, ”lumea s-a trezit că este posibil să nu se mai poată baza pe unul dintre producătorii mondiali majori”, comentează Nick Piquard, manager de portofolii la compania Horizons ETFs.
Proteste în Kazahstan – o sintagmă considerată până acum un non-sens
Proteste – inițial pașnice, apoi violente – au izbucnit în câteva orașe kazahe duminică, după ce guvernul de la Nur-Sultan a ridicat plafoanele de prețuri ale gazului petrolier lichefiat (GPL), iar costul acestei foarte populare alternative la benzină a crescut enorm, mai mult decât dublu, potrivit unei sinteze Reuters.
Protestele publice sunt nu doar rare, ci și ilegale – dacă organizatorii nu depun o notă în avans – fosta republică sovietică fiind strict controlată de autoritățile centrale și în care nu există opoziție parlamentară.
Manifestațiile au implicat mii de oameni. Au început pe 2 ianuarie – la o zi după ce plafoanele la prețurile GPL au fost ridicate – în orașul Janaozen, din sud-vestul țării, aproape de Marea Caspică, locul celor mai violente conflicte dintre protestatari și poliție de la obținerea independenței față de Uniunea Sovietică.
Protestele s-au răspândit în centrul provinciei Mangistau, la Aktau, precum și la o tabără de muncitori folosită de cei care lucrează la subcontractanți ai celui mai mare producător petrolifer din țară, Tengizchevroil. Compania, controlată de Chevron, a transmis că producția sa nu a fost afectată până acum.









