Energia electrică în starea de urgență: cererea a scăzut cu aproape 10%, producția, plus 30%

Un studiu independent realizat de expertul Andrei Ilaș arată că în timpul crizei sanitare și al stării de urgență cererea de energie electrică din România a scăzut cu 9.3%, în timp ce producția a crescut cu 30%. În aceeași perioadă, prețurile pe bursa de electricitate (PZU) au scăzut cu 34%. Datele prelucrate sunt aferente perioadei 2 martie – 25 mai 2020 și sunt comparate cu perioada similară a anului 2019.

Producția de energie electrică a acoperit 97% din cererea locală în 2020 față de doar 67% în 2019. Situația de urgență impusă de criza sanitară, o perioadă excelentă pentru producția de energie solară și eoliană, precum și funcționarea la capacitate maximă a reactoarelor de la Cernavodă sunt principalele cauze ale acestor evoluții. Implicațiile pe termen scurt asupra producătorilor de energie regenerabilă variabilă și noilor proiecte în stadiu de dezvoltare sunt relativ negative, notează Andrei Ilaș în analiza citată de e-nergia.ro.

Măsurile de distanțare socială și reducerea activităților economice declanșate de starea de urgență care a durat în România 60 de zile (16 martie — 14 Mai 2020) sunt cauzele principale ale scăderii cererii de energie electrică în România.

Scăderi ale cererii de energie electrică au avut loc în majoritatea țărilor Uniunii Europene, diferența majoră reprezentând-o gradul de strictețe al măsurilor pentru combaterea crizei sanitare. Franța, Italia și Spania au înregistrat cele mai mari scăderi ale cererii de energie electrică în perioada restricțiilor impusă de COVID-19.

În perioada vizată de analiză, prețurile energiei electrice pe piața zilei următoare (PZU) au scăzut de la 197 RON/MWh în 2019 la 130 RON/MWh, echivalentul a 34%, datorită scăderii cererii și a unei producții în creștere de energie electrică cu costuri marginale reduse, solar, eolian și nuclear.

În condițiile în care reactorul 2 al centralei de la Cernavodă va fi scos din funcțiune pentru 42 de zile în perioada imediat următoare, influența semnificativă asupra evoluției prețurilor la electricitate pe termen scurt va fi decisă de către producția de electricitate din surse regenerabile variabile (eolian și solar) și fixe (hidro) și de ritmul recuperării economice.

Creșterea producției de energie regenerabilă din surse variabile se suprapune peste un moment relativ nefast pentru producătorii de electricitate din surse fotovoltaice și eoliene care pe termen scurt se văd în situația în care acumulează un număr în creștere de certificate verzi în același timp cu o scădere a cererii acestora datorită scăderii consumului de electricitate pe termen scurt.

Implicația majoră pentru aceștia este faptul că o parte din aceste certificate nu vor fi lichide, sau vor fi tranzacționate cu un discount semnificativ pe termen scurt cu efect direct asupra cashflow-urilor și indicatorilor financiari. Creșterea consumului casnic va atenua această evoluție defavorabilă unităților operaționale.

În ce privește producția de energie electrică, aceasta a crescut cu 30% în perioada analizată pe fondul unei perioade excelente pentru energia solară și cea eoliană și a funcționarii la capacitate maximă a ambelor reactoare nucleare de la centrală Cernavodă.

Electricitatea pe baza de cărbune a scăzut cu 23% față de perioada similară din 2019. Producția în creștere de energie solară și eoliană, prețul relativ mare al certificatelor de emisii de carbon, cererea în scădere, la care se adaugă funcționarea la capacitate maximă a centralei nucleare de la Cernavodă au condus la înrăutățirea situației economice a generării de electricitate pe baza de cărbune în România. Trendul acesta este așteptat să continue în România până la finalul anului și în anii care urmează.

Producția de electricitate din surse regenerabile variabile (solar și eolian) a crescut de la 15% în 2019 la 20% din mixul total, echivalent a 1 TWh suplimentar, în condițiile în care capacitatea instalată nu a crescut decât marginal. Condițiile meteorologice foarte bune au condus la o perioada excelentă pentru energia regenerabilă. Acestea au fost însă mai puțin propice pentru producția de energie electrică hidro care a scăzut cu 5%.

Electricitatea pe bază de gaz natural a crescut cu 130% în perioada analizată pe fondul scăderii cererii industriale de gaz și implicit al prețului gazului natural ceea ce a condus la o situația economică mai bună pentru producția de electricitate pe baza de gaz natural.

Datele analizate de Andrei Ilaș provin din surse deschise puse la dispoziție de Rețeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport al Energiei (ENTSO-E).