Erdoğan a inaugurat lucrările la Kanal Istanbul, stârnind un scandal cu implicații internaționale
Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a fost, sâmbătă, amfitrionul unei ceremonii organizate cu ocazia lansării lucrărilor la Podul Sazlıdere, unul dintre cele șase poduri care vor traversa un controversat canal proiectat să fie construit lângă Istanbul. Canalul, intens criticat de ecologiști și de partidele de opoziție, reprezintă unul dintre proiectele megalomanice de suflet ale liderului turc, costurile totale ale lucrărilor fiind estimate grosier la circa 15 miliarde de dolari, scrie Bloomberg.
“Proiectul este cât de poate de adecvat, atât din punct de vedere legal, cât și științific. Kanal Istanbul este poate unul dintre cele mai ecologice proiecte din lume”, a spus Erdoğan în cadrul ceremoniei.
Proiectul canalului, cu un preț estimat la aproximativ 15 miliarde de dolari, a atras critici din partea opoziției turce, care susține că va afecta grav și iremediabil ecosistemul marin din zona Bosfor-Marea Marmara-Dardanele.
Podul Sazlıdere, cel ale cărui lucrări de construcție au fost demarate ieri, este planificat a fi unul din cele șase care vor traversa canalul. Ministrul transporturilor de la Ankara, Adil Karaismailoğlu, a declarat în mai că podurile vor costa aproximativ 1,4 miliarde de dolari.
Într-un interviu pentru ziarul Hurriyet, publicat sâmbătă, Karaismailoğlu a spus că lucrările de construcție la canal vor dura șase ani, iar investiția ar urma să fie amortizată prin venituri în termen de 12 ani după inaugurare.
Kanal Istanbul, lung de 45 de kilometri, va lega Marea Neagră de Marea Marmara, fiind denumit de Erdoğan drept ”proiectul meu nebunesc” atunci când l-a anunțat pentru prima oară, acum un deceniu.
Pe cele două maluri ale canalului, Erdoğan plănuiește construcția a două noi orașe, cu o populație totală de jumătate de milion de locuitori.
Sămânța unui scandal internațional
Criticii se declară îngrijorați de faptul că proiectul va avea un impact negativ asupra acordului internațional care reglementează traficul prin strâmtorile Bosfor și Dardanele, menit să asigure stabilitatea în regiunea Mării Negre, Convenția de la Montreux, semnată în 1936.
Decizia de a construi un canal de navigație care să lege Marea Marmara de Marea Neagră poate să fie îndreptățită și să aibă argumente economice solide, urmând să contribuie și la creșterea siguranței navigației prin sistemul Marea Neagră-Marea Marmara.
Problema care apare este că, pentru a fi viabil economic, guvernul turc ar trebui să impună navelor să circule prin noul canal, nu prin strâmtoarea Bosfor, ceea ce ar contraveni Convenției de la Montreux.
Prin acest acord internațional, Turcia a obținut controlul asupra strâmtorilor Bosfor și Dardanele, conferind Turciei și dreptul de a militariza zona strâmtorilor în situație de conflict armat. Însă noua realitate care ar apărea după darea în folosință a Kanal Istanbul nu mai este acoperită de prevederile Convenției, care ar deveni astfel caducă, din punctul de vedere al Turciei.
Primarul din Istanbul, cel mai mare adversar al proiectului
Într-o conferință de presă organizată săptămâna trecută, primarul din Istanbul, Ekrem İmamoğlu, unul dintre cei mai acerbi adversari ai proiectului, a declarat că evenimentul de sâmbătă este aranjat de președinte doar pentru a crea o ”iluzie”.
”Acesta nu este un proiect de stat, acesta este un proiect electoral”, a spus el.
În dimineața zilei de 13 iunie, İmamoğlu i-a evacuat pe muncitorii care se aflau pe șantierul de la podul Sazlıdere, zonă aflat sub jurisdicția primarului orașului, spunând că lucrările sunt ilegale. În plus, Kemal Kılıçdaroğlu, liderul principalului partid de opoziție – Partidul Republican al Poporului din Turcia (CHP) – a amenințat că va anula orice contracte și nu îi va plăti pe cei care intenționează să se implice în proiect, dacă CHP va câștiga următoarele alegeri și va ajunge la putere.
”Le vom interzice să investească în Turcia”, a spus el.
La toate aceste acuzații și amenințări, președintele Erdoğan a răspuns sâmbătă, în cadrul ceremoniei:
”Îi amenință pe investitori și pe bănci, chiar și pe țările interesate de acest proiect. N-au decât, o să-și recupereze banii cu forța, prin arbitraj internațional.”









