Euronews: Bucureștiul este cea mai expusă capitală europeană la riscul unui cutremur devastator
Într-un reportaj difuzat de postul de televiziune pan-european Euronews, Bucureștiul este descris drept capitala europeană cea mai expusă la riscurile unui cutremur devastator, potrivit seismologilor. Înconjurați de sute de clădiri vechi și vulnerabile, care trag ponoasele unor decenii lungi în care au fost neglijate, mulți locuitori din capitala României trăiesc înspăimântați pentru viața lor.
Violeta și Asaad Hussein încearcă de 21 de ani să consolideze structura clădirii în care locuiesc. Lucrările au fost începute, dar lăsate neterminate, iar veștile proaste nu încetează să apară pentru cei doi.
”La un moment dat, am avut un cutremur ceva mai mare decât celelalte, obișnuite. A fost în timpul nopții. Proprietarii apartamentelor de la etajele 5 și 6 ale acestei clădiri – și cei de la clădirile din jur – ne-am repezit cu toții în cămăși de noapte și ne-am adunat pe stradă.”
Autoritățile locale distribuie truse speciale de supraviețuire în caz de cutremur, care conțin apă, fluiere, bandaje, măști și un aparat de radio.
Construită în 1934, clădirea în care locuiesc Violeta și Asaad este printre cele mai vulnerabile din București. Situat pe o linie de falie, orașul este considerat de către experții în seismică drept capitala cu cel mai mare risc de cutremure din Uniunea Europeană. Dacă s-ar produce un cutremur cu magnitudinea de cel puțin 6,0 pe scara Richter, aceste apartamente s-ar prăbuși aproape sigur, potrivit evaluărilor experților.
Sute de clădiri cu risc seismic similar sunt împrăștiate prin toată capitala României. ONG-ul de consultanță pentru planificare și dezvoltare urbană ”Make Better”, condus de geograful Bogdan Suditu, a realizat o hartă online a orașului, pe care bulinele roșii identifică cele mai vulnerabile clădiri.
Unele sunt abandonate, altele sunt locuite, dar toate sunt extrem de periculoase.
”Aceasta este cea mai veche clădire cu bulină roșie”, spune Bogdan, arătând harta. ”Datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea. A trecut prin multe cutremure diferite, în 1940 … 1977 … 1986 … 1990 … 1991 … și 1994 … “
Din acea listă, anul 1977 încă provoacă fiori la București. Cutremurul a avut o magnitudine de 7,2 pe Richter, făcând aproximativ 1.600 de victime. Circa 33.000 de clădiri au fost distruse sau deteriorate. De atunci, s-au făcut foarte puține lucrări complete de consolidare structurală.
”Peste 8.000 de oameni locuiesc în cele 317 de clădiri care au fost identificate ca fiind cu riscul cel mai ridicat. Deci, dacă ar veni un cutremur similar cu cel din 4 martie 1977, numărul victimelor ar putea fi de la 8.000 în sus”, mai spune Bogdan Suditu.
Pe măsură ce trece timpul, proprietarii și chiriașii preocupați de acest subiect se simt din ce în ce mai speriați și mai neputincioși. Costurile de consolidare s-ar putea ridica la miliarde de euro, pe care România, una dintre cele mai sărace țări din Europa, nu și le poate permite. Lipsa de resurse, întârzierile cauzate de birocrație, luptele politice, acuzațiile de corupție și problemele juridice complexe mențin situația blocată.
”Deocamdată nu avem soluțiile tehnice necesare pentru a rezolva problema. Nu avem nici soluțiile legale necesare, nici banii și nici dorința generală de a salva aceste clădiri și a-i proteja pe proprietari și pe chiriași, ca o chestiune de interes public”, crede el.
Solicitați de cei de la Euronews pentru o poziție, reprezentanții Ministerului Dezvoltării de la București au refuzat solicitarea.
La Primăria București, Edmond Niculușcă, proaspăt numit director al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor de risc seismic, a declarat că analizează în mod activ diverse soluții cu Guvernul, cu Uniunea Europeană și cu băncile internaționale. El spune că tocmai au început 15 proiecte noi de consolidare.
”Pentru prima dată am început să discutăm cu Institutul Național al Patrimoniului, cu Universitatea Tehnică, cu Ordinul Arhitecților, cu experții și profesioniștii cu care putem lucra împreună la o strategie”, spune el.
Fără a exista soluții eficiente la îndemână pe termen scurt, toți ochii speriați se îndreaptă către Institutul Național Seismic.
Aici experții monitorizează activitatea seismică analizând date în timp real de la opt observatoare locale din întreaga țară. Nimeni nu poate prezice când va veni următorul mare cutremur care va lovi Bucureștiul, spune directorul Institutului, Constantin Ionescu.
Ceea ce se poate ști, totuși, este cum anticipează modelele matematice că ar putea arăta urmările lui.
”Avem un software special care evaluează un anumit cutremur. Fiecare stație seismică înregistrează mișcarea oscilatorie în acel punct; din aceasta putem estima cât de puternic a fost resimțit cutremurul într-un anumit oraș. Această mișcare a pământului este transmisă la baza clădirilor. Prin acești parametri ai cutremurului, putem ști exact care vor fi efectele asupra anumitor clădiri”, explică el.
Conștienți de vulnerabilitatea Bucureștiului, pompierii, salvatorii de prim ajutor și voluntarii se antrenează pentru a fi cât mai pregătiți. Un ONG – Clubul Câinilor Utilitari – antrenează 20 de câini pentru găsirea de supraviețuitori sub dărâmături. Aceștia au fost recent într-o misiune în Albania, tot în urma unui cutremuri, și pot să fie gata de o altă misiune oricând, în caz de nevoie.
”Teama noastră cea mare este ca nu cumva chiar voluntarii noștri să se află ei înșiși sub dărâmături. Altfel, pentru ei va fi o altă zi de muncă, pe teren. Pentru noi, ca formatori, voluntari, dog handleri, va fi o provocare grozavă să rămânem laolaltă, împreună, ca să putem interveni. Pentru că majoritatea celor pe care le vedem în jur ne vor fi aproape de inimi și vom fi foarte încărcați emoțional. Dar sperăm că vom putea pune în practică antrenamentele pe care am făcut-o în toți acești ani”, spune Vlad Popescu, antrenor de câini la Clubul Câinilor Utilitari.
Există totuși o clădire din București care arată că scenariul cel mai rău este evitabil și că există soluții preventive. Foarte deteriorată în timpul cutremurului din 1977, a fost complet armată cu fier-beton – atât în exterior, cât și în interiorul structurii. Proprietarii au plătit fiecare proporțional cu dimensiunea fiecărui apartament, factura ajungând la aproximativ 500 de euro pe metru pătrat.
Cristina Iordache a cumpărat unul dintre apartamente, de îndată ce lucrările de consolidare au fost finalizate.
”Înainte de a cumpăra apartamentul, am făcut câteva teste. Am sunat la un inginer constructor care a venit și a văzut totul. Am întrebat compania de consolidare cum a fost realizată lucrarea. Am cerut să vedem actele. Și după aceea, am decis să cumpărăm. Și da, ne simțim în siguranță. De când locuim aici, nu a fost decât un singur cutremur și nu s-a simțit foarte rău”, a spus ea.
Unii experți în domeniu estimează că peste o treime din cele 8,5 milioane de unități locative din România se află într-o anumită stare de deteriorare sau paragină.









