Europenii și economisirea: În ce țară economisesc cea mai mare parte a veniturilor?

Oamenii economisesc din mai multe motive, ceea ce îi ajută să-și constituie un capital și să se pregătească pentru cheltuieli neprevăzute. Un studiu recent a arătat că aproape două treimi dintre europeni economisesc din motive de precauție, în timp ce pensionarea este motivul principal pentru jumătate dintre ei, scrie Euronews.

Așadar, în ce țări europene se economisește cel mai mult? Și ce proporție din venitul lor disponibil pun deoparte europenii?

Economiile nete ale gospodăriilor reprezintă partea din venitul gospodăriilor care nu este cheltuită pentru consumul final.

Potrivit OCDE, ratele de economisire netă a gospodăriilor variază foarte mult în Europa. În 2024 sau 2025, acestea variază de la -9,3% în Grecia la 14,7% în Suedia și Ungaria, comparativ cu o medie a UE de 8,1%.

Grecia: unde cheltuielile depășesc veniturile

Grecia este singura țară cu o rată negativă. Aceasta înseamnă că gospodăriile de acolo au cheltuit mai mult decât venitul lor disponibil net, fie apelând la economiile acumulate, fie împrumutându-se pentru a-și finanța cheltuielile.

Alături de Ungaria și Suedia, rata de economisire netă a gospodăriilor depășește 10% în Cehia (13,7%), Franța (12,8%), Germania (10,3%) și Țările de Jos (10,2%).

Spania (9,2%) și Irlanda (9%) se mențin, de asemenea, peste media UE.

Marea Britanie și Italia: marile economii cu cele mai scăzute rate de economisire

În timp ce Franța, Germania și Spania au rate de economisire mai mari decât media UE, Marea Britanie (4,7%) și Italia (3,2%) înregistrează cifre comparativ mai mici.

În Letonia, rata este zero — ceea ce înseamnă că gospodăriile cheltuiesc fiecare bănuț din veniturile lor. Slovacia (2%), Estonia (3%), Portugalia (3,4%) și Lituania (3,8%) se situează toate sub 4%.

Două țări nordice se situează, de asemenea, sub media UE: Danemarca (7,5%) și Finlanda (4,4%).

Calcularea ratelor de economisire este o sarcină delicată

„Calcularea ratelor de economisire ale gospodăriilor este o sarcină foarte delicată, iar compararea între țări este și mai dificilă”,

a declarat Michael Haliassos, profesor la Universitatea Goethe din Frankfurt, pentru Euronews Business.

El a subliniat dificultățile legate de măsurarea atât a venitului disponibil, cât și a consumului gospodăriilor.

Veniturile sunt susceptibile de a fi declarate incorect sau de a nu fi declarate deloc, adesea din cauza temerilor legate de autoritățile fiscale sau a preocupărilor privind confidențialitatea.

Consumul, pe de altă parte, este dificil de surprins în sondaje, deoarece este supus problemelor de memorie, iar abordările privind gestionarea acestor probleme de măsurare pot diferi de la o țară la alta.

Cazul Greciei

Haliassos a remarcat că Grecia înregistra cea mai mare pondere a gospodăriilor cu consumul mai mare decât veniturile în UE în momentul culminant al crizei datoriilor suverane din 2015 și a doua cea mai mare pondere (după România) chiar și în jurul anului 2020, în timpul pandemiei de COVID-19, când posibilitățile de consum au scăzut dramatic.

Rata de economisire a Greciei a fost în mare parte pozitivă la începutul anilor 2000, deși a scăzut de câteva ori pentru scurt timp sub zero.

Situația s-a schimbat brusc începând cu 2010, când criza datoriilor a împins rata adânc în teritoriu negativ, atingând punctul minim de -16,5% în 2013. Aceasta nu și-a mai revenit niciodată cu adevărat.

După ce s-a apropiat din nou de zero în 2021, Grecia a scăzut din nou la -12,2% în 2022 și s-a menținut în jur de -9% de atunci.

Media UE a rămas, în general, stabilă în aceeași perioadă, cu o creștere bruscă la 12,4% în 2020, pe fondul restricțiilor impuse de pandemie, care au lăsat gospodăriile cu mai puțini bani de cheltuit.

Grecia a fost una dintre țările UE în 2024 în care nivelul mediu al venitului disponibil brut ajustat al gospodăriilor pe cap de locuitor a fost cu peste 20,0% sub media UE, potrivit Eurostat.

Michael Haliassos a subliniat că nu există economisitori cu rate ridicate și economisitori cu rate scăzute în mod persistent printre țările UE, ci că acestea sunt supuse răspunsului diferențiat al țărilor la diverse crize.

„Factorii determinanți cheie ai ratei de economisire sunt structura de vârstă a populației și capacitatea de reacție a diferitelor grupuri de vârstă și profesionale ale gospodăriilor la crizele care urmează”,

a spus el.

De ce economisesc europenii? Rolul sistemelor de protecție socială

Charles Yuji Horioka și Luigi Ventura au constatat că generozitatea sistemelor de protecție socială pare să influențeze importanța motivelor individuale de economisire.

Oamenii tind să economisească mai puțin pentru pensie în țările cu pensii publice generoase și mai puțin pentru cheltuieli neprevăzute în țările cu sisteme de sănătate publică puternice.

„Aceste constatări sugerează că motivele legate de pensie și de precauție sunt motivele dominante pentru economisire în Europa, parțial deoarece plasele de siguranță socială nu sunt pe deplin adecvate”,

au afirmat ei în lucrarea lor NBER publicată în 2025.