Prognoza BERD pentru economia României în acest an rămâne sub zero; ne revenim anul viitor

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a menținut previziunile privind evoluția economiei românești în 2026 și 2027, în linie cu prognoza din iunie, și avertizează că riscurile de evoluție negativă persistă, potrivit raportului ”Regional Economic Prospects”, publicat joi de instituția financiară internațională, citat de Agerpres.

După o creștere de 0,7% a economiei României în 2025, BERD se așteaptă la un declin de 0,2% în 2026 și un avans de 1,8% în 2027.

”După un declin sever al economiei în ultimul trimestru din 2025, PIB-ul s-a contractat în ritm anual cu 0,8% în primul semestru din 2026, în urma unei scăderi de 4,6% a producției industriale, a reculului din servicii și din vânzările cu amănuntul. În contrast, sectorul construcțiilor a crescut, susținut de proiectele de infrastructură finanțate de UE.

Deși dezechilibrele externe au început să se modereze, deficitul de cont curent al României rămâne printre cele mai mari din UE. Inflația a urcat la 9,7% în mai 2026, apoi s-a redus la 6,3% în august 2026, dar rămâne la cel mai ridicat nivel din UE.

Deprecierea leului față de euro, cuplată cu prețurile mai ridicate la energie, ar putea prelungi presiunile inflaționiste”,

se arată în raportul BERD.

După ce s-a atenuat la 7,9% din PIB în 2025, deficitul bugetar a fost cu 37% mai scăzut în termeni nominali în ianuarie – iulie 2026 decât în perioada similară din 2025, iar ținta de deficit pe ansamblul acestui an, de 6,2% din PIB, pare realizabilă, previzionează instituția financiară internațională.

”Presupunând o redresare treptată a cererii gospodăriilor și finalizarea investițiilor finanțate de UE, alături de o revenire moderată a exporturilor, legată de restabilirea parțială a competitivității costurilor, PIB-ul ar putea reveni pe creștere în semestrul doi. Economia ar urma să se contracteze cu o medie de 0,2% în 2026, apoi să crească cu 1,8% în 2027, în pofida unei probabile scăderi a investițiilor publice. Riscurile de evoluție negativă persistă, fiind legate de incertitudinile privind politicile fiscale, șocul prețurilor energiei și cererea externă slabă”,

menționează sursa citată.