Fabricile de copii din Ucraina continuă să prospere, dincolo de orice constrângeri morale

Ucraina s-a profilat pe scena internațională ca un actor major într-o industrie neobișnuită, de nișă, dar pe o piață globală în creștere – maternitatea de substituție în scop comercial. Deși procedura a adus beneficii financiare imense pentru multe persoane, criticii acesteia ridică dileme morale, întrebându-se dacă firmele din acest domeniu ar putea ajunge vreodată să îndeplinească criteriile eticii, așa cum le considerăm astăzi îndeobște însușite. Așadar, pot ”fabricile de copii” din Ucraina să treacă examenul moralei comune?

Foarte puține țări din lume permit maternitatea de substituție cu scop comercial, iar aproape toate sunt foste republici unionale ale defunctei Uniuni Sovietice: Bielorusia, Georgia, Kazahstan, Rusia, Ucraina, precum și câteva state americane, scrie publicația Emerging Europe.

Toate aceste state au reușit să îi atragă pe cei interesați de așa-numitul ”turism reproductiv” (sau ”turism de fertilitate” cum i se mai spune) din locuri ale lumii în care angajarea unei mame-surogat este mult mai dificilă sau, pur și simplu ilegală, însă cea mai populară destinație este, de departe, Ucraina.

Deși nu există cifre oficiale pentru numărul de sarcini de substituție, o estimare sugerează că afacerile din domeniul maternității de substituție cu scop lucrativ din Ucraina au fost responsabile pentru 2.500 de nașteri doar în 2018.

În piață, prețul mediu al unei sarcini surogat în Ucraina este între 25.000 și 70.000 de euro, în funcție de mai mulți parametri, ceea ce face din aceasta o afacere extrem de profitabilă pentru cei implicați.

Blocajul de la începutul pandemiei

În mai 2020, imaginile din clinica de reproducere umană asistată BioTexCom de la Kiev au făcut înconjurul lumii după ce 100 de copii au rămas blocați în Ucraina după ce țara și-a închis frontierele pentru turiștii străini pentru a preveni răspândirea COVID-19, așadar, inclusiv pentru viitorii părinți.

Mai 2020, clinica BioTexCom din Kiev. Sursa foto: 4w.pub.

La BioTexCom, clinică despre care se spune că facilitează aproape jumătate din sarcinile surogat din țară, costul de bază al procedurii este de 39.900 de euro.

Pentru ”două încercări de selecție a sexului bebelușului” prețul crește la 49.900 de euro, în timp ce pentru ”încercări nelimitate de selecție a sexului bebelușului” costul ajunge la 64.900 de euro, conform unei liste de prețuri de pe site-ul oficial al BioTexCom.

Proprietarul BioTexCom, Albert Tochilovsky, spune că mamele-surogat primesc peste jumătate de milion de hrivne (adică aproximativ 15.400 euro) pentru faptul că acceptă să treacă prin sarcină.

”Un loc de muncă foarte bine plătit”

Într-un interviu din 2019, publicat pe site-ul companiei, Tochilovsky susține că acesta este un ”loc de muncă foarte bine plătit pentru femeile care locuiesc în sate mici și nu au soți; altfel, și-ar rupe spinările pentru 2.000 de hrivne (circa 60 de euro) pe lună”.

Prețurile relativ accesibile, cel puțin în comparație cu costul unei sarcini surogat în Statele Unite, care poate să ajungă la câteva sute de mii de dolari, alături de promisiunea BioTexCom potrivit căreia ”nu există infertilitate absolută”, a făcut ca afacerea lui Tochilovsky să devină incredibil de populară în străinătate, iar firma oferă acum servicii pentru clienți în limbile engleză, chineză, franceză, germană, ebraică, italiană, coreeană și română, printre altele.

O piață sălbatică și nereglementată

Serhiy Antonov, un avocat din Kiev specializat în domeniul reproducerii umane, crede că firmele precum BioTexCom și altele încă vreo 50, câte funcționează în Ucraina, nu reprezintă decât vârful aisbergului și nu arată cu adevărat amplitudinea fenomenului maternității de substituție din această țară.

”Maternitatea de substituție cu scop comercial din Ucraina este nereglementată, iar două treimi din industrie funcționează ilegal”, spune el.

Dovezi în acest sens sunt ușor de găsit pe Facebook, unde, alături de paginile aparent oficiale ale companiilor de profil înregistrate, există o sumedenie de grupuri independente, unde ofertele pentru potențialii clienți sunt publicate săptămânal de către utilizatori suspecți.

Iată o postare din 20 iunie:

”Urgent! Căutăm o mamă purtătoare pentru gemeni!!! Embrionii sunt gata! Nu mai în vârstă de 35 de ani. Condiții de plată: tarif pentru program – 14.000 euro; lunar – 300 euro; pentru haine – 300 euro; transfer embrionar – 300 euro.

Riscuri și compensații:
– dacă este nevoie de cezariană – 1.000 de euro
– dacă este nevoie de avort – 80 de euro pentru fiecare săptămână de sarcină
– pierderea trompelor – 1.500 euro
– pierderea uterului – 3.000 de euro
– întârzieri în program din vina părinților – 100 euro / lună, începând cu a 90-a zi de la data semnării
– intervenție chirurgicală – 300 euro
Trimiteți-mi un mesaj pe Viber dacă sunteți interesați”

Comerț electronic cu copii

Șeful Comisiei Prezidențiale a Ucrainei pentru Drepturile Copilului, Mykola Kuleba, a propus anul trecut interzicerea maternității de substituție cu scop comercial, argumentând că ”vânzarea și permisiunea de a primi un astfel de serviciu în Ucraina promovează comerțul necontrolat și nereglementat al copiilor ucraineni în străinătate”.

”Nașterea unui copil departe de mama lui este nefirească. În acest fel, Ucraina devine pur și simplu un magazin online internațional pentru bebeluși. Și nici măcar nu cunoaștem numărul real al copiilor pe care Ucraina îi «furnizează» în acest fel pe piața internațională”, a adăugat el.

Conform legislației ucrainene, clienții procedurii trebuie să fie un cuplu căsătorit, heterosexual, în care soția are o afecțiune care îi afectează uterul și capacitatea reproductivă și o împedică astfel să dea naștere unui copil.

În multe cazuri, procedura implică exclusiv materialul genetic al clienților și, prin urmare, mamele surogat nu au nicio legătură genetică cu copilul pe care îl nasc. Cu toate acestea, vânzarea și utilizarea ovulelor de la femei ucrainene, atunci când este necesar, pare a fi o practică obișnuită.

Deși își recunosc limitele, există mai multe studii care sugerează că maternitatea de substituție poate conduce la efecte nedorite, pe plan fizic și mental, pe termen lung, în special asupra mamelor surogat.

Unele estimări arată că piața globală a surogatului comercial a ajuns la o valoare cumulată de circa 5 miliarde de euro.

În 2018, India, Thailanda și Nepalul au interzis procedura pentru străinii care doresc să plătească pentru maternitatea de substituție, după o serie de acuzații de încălcări ale drepturilor omului.

Decizia luată de cele trei țări asiatice nu a făcut decât să crească popularitatea Ucrainei pe piața globală de profil: în prezent, estimările arată că Ucraina reprezintă peste un sfert din piața mondială.