Faza absurd-culinară a războiului. MAE rus: Ucrainenii nu au vrut să împartă borșul, deci sunt naziști

Purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, a explicat – într-o vizibilă stare euforică – unul dintre motivele pentru care rușii îi consideră pe vecinii lor ucraineni că sunt naziști: nu vor să împartă tradiționalul borș cu rușii și, pentru asta, preferă să ardă cărțile de bucate. Declarația a fost făcută vineri, în timpul unui bizar briefing de presă.

Un extras din declarația Mariei Zaharova a fost postată pe contul de Twitter de jurnalistul Kiril Martînov, redactor-şef al publicaţiei ruse Novaia Gazeta Europe, versiunea nouă a vechii Novaia Gazeta, lansată după ce publicaţia şi-a suspendat activitatea în Rusia, de teamă că va fi interzisă de autoritatea de profil a Moscovei, Roskomnadzor.

At this speech the official representative of @MID_RF Maria Zakharova declared that the reason for war was Ukrainians didn't want to share borscht with her. Also she is apparently absolutely drunk pic.twitter.com/fHmWsim59H

— Kirill Martynov (@kmartynov) April 8, 2022

Zaharova a început prin a face o comparație între ceea ce se întâmplă în Ucraina cu practica distrugerii literaturii inacceptabile din Germania nazistă. Exemplul pe care l-a dat a fost cel al cărților de bucate:

”Chiar și cărțile de bucate au fost interzise. De ce? Pentru că nu au acceptat să împartă borșul. Ei bine, nu se poate! Voiau ca borșul să le aparțină numai lor, unei singure națiuni. Nu le-ar lăsa pe gospodine să-l pregătească în felul lor, pentru ca în fiecare oraş, în fiecare ţară, fiecare gospodină să-l facă aşa cum ştie. Nu au fost în stare să facă compromisuri. Și despre asta vorbim aici: xenofobie, nazism, tot felul de extremisme”, a spus ea în briefing-ul de presă.

Ce este borșul?

În bucătăria românească, Borșul este o zeamă acră preparată din tărâțe de grâu sau de secară, termenul fiind folosit și pentru a denumi ciorba acrită cu această zeamă.

În spațiul slav și baltic est-european, denumirea a fost consacrată, în special, unei ciorbe acre ucrainene, care are la bază sfecla roșie – drept pentru care se mai numește și ”borș roșu”.

În această accepțiune, borșul derivă dintr-o supă străveche, gătită inițial în spațiul slav din părțile aeriene murate ale plantei de brânca ursului (Heracleum sphondylium), o plantă erbacee care crește în zone cu pajiști umede, care a dat preparatului numele slav (”борщівник” – ”borșcivnîk” în ucraineană; ”борщевик” – ”borșcevnik” în rusă; ”barszcz” în polonă).

Cu timpul, borșul a evoluat într-o gamă diversă de ciorbe acre, printre care borșul roșu ucrainean, pe bază de sfeclă, a devenit cel mai popular.

Se face de obicei prin amestecarea unei supe de carne sau de oase cu legume sotate sau fierte. Pe lângă sfecla roșie, se mai pot găsi în borșul ucrainean varză, morcovi, ceapă, cartofi și roșii. În funcție de rețetă, borșul poate avea și carne sau pește. În Ucraina, se servește adesea cu smântână, ouă fierte sau cartofi fierți adăugați la final, iar în Polonia borșul poate să aibă și un soi de găluște sub formă de urechiușe (”uszki”).