Ferma indianului Krishan | Cum a lăsat un indian golfeur totul pentru o fermă în Transilvania
Lângă Cața, jud. Brașov, în locul unde pe vremuri era IAS-ul, a luat ființă de câțiva ani, „Ferma indianului”. Locul îi aparține chiar unui indian – Krishan George – care a ajuns în România în 1995 ca expert financiar în cadrul unui proiect important. În anii 2000, indianul era nelipsit de la turneele de golf care adunau lumea bună din business-ul autohton, oameni de afaceri locali, dar și expați deopotrivă.
Atunci când avea timp, a explorat frumusețile României, călare pe cal, într-o libertate și rusticitate pe care nu le-a mai întâlnit nicăieri în Europa, ci, poate, doar acasă, în India.
„În 2007 călăream alături de un prieten prin împrejurimile Brașovului și am ajuns la o vale extrem de frumoasă. Am fost impresionat și atunci amicul cu care eram mi-a spus că dacă îmi place zona, este ceva de vânzare acolo. Era, de fapt, o fermă părăsită, ceea ce odată era un IAS. Atunci am simțit că trebuie să fac acest pas, deși nu aveam nici o experiență în agricultură”, a povestit Krishan pentru agrointel.ro.
S-a înscris la licitație și a făcut o ofertă care nu a putut fi contestată. Apoi a început reconstrucția în ceea ce astăzi se numește „Ferma Indianului Transylvania”, din dorința de a sublinia că ferma există cu adevărat în cea mai frumoasă regiune a României.
„Am fost surprins să văd bivoli în România, iar despre laptele de bivoliță știam că este cel mai bun, așa că decizia mea a fost simplă. Veți râde când vă voi spune că nu mi-a trecut niciodată prin cap să cresc vaci, deși ele sunt animale sfinte la indieni. Nu le consider animale foarte deștepte, dar, într-adevăr, dau mai mult lapte, sunt mai ușor de ținut. Dacă de la o vacă poți avea ușor 16-20 de litri de lapte pe zi, de la o bivoliță mulgem 6,7, poate 8 litri zilnic”, spune Krishan George, explicând opțiunea sa pentru bivoli și bivolițe, din care are acum un efectiv total de 150 de capete.
De altfel, toate animalele sunt crescute exclusiv cu iarbă pentru că, așa cum apreciază Krishan, de ce le-ar da porumb, când din natură, bivolii n-ar avea această sursă de hrană.
Deține și 200 de hectare de pășune, 10.000 de hectare de pădure, și, din 2013, un hectar cu pomi fructiferi, nuci și peste 300 de arbuști de fructe de pădure. De anul acesta s-a apucat și de apicultură cu 80 de stupi.
„Tot ce producem este organic. Nu folosim pesticide sau fertilizanți chimici, iar animalele nu primesc steroizi sau hormoni. Este filozofia noastră pentru respect și responsabilitate în cadrul comunității. Dacă respectăm natura înseamnă că ne respectăm și pe noi și pe cei din jurul nostru”, explică indianul conceptul care stă la baza afacerii care crește în comuna Cața.
O filozofie aparte este aplicată și în procesarea laptelui și a cărnii de bivol. Văzând că pe piața de la noi se produce mai mult brânză proaspătă, de tipul telemea sau caș, indianul a optat pentru specialități maturate.
„În România, cea mai frecventă brânză maturată este cea de burduf, dar la fel ca și la alte brânze românești, consider că gustul este umbrit de conținutul de sare. Eu mi-am dorit să fac ceva deosebit și nu folosesc aproape deloc sare. Am lucrat la un cașcaval făcut corect, iar acum testăm o brânză maturată cu mucegai albastru”, a precizat fermierul.
Alături de bânzeturi, din carnea de bivol se prepară burgeri și cârnăciori aromați.
„O dată pe săptămână livrez în București, unde am un restaurant cu specific indian – Bakra Saffron, în zona Piața Domenii. Lumea care ne cunoaște, face comandă și vine la restaurant să își ridice produsele de fermă”, vorbește Krishan despre valorificarea producției de lapte și de carne.
În acest moment, indianul stabilit în România recunoaște că ferma sa nu este profitabilă și, din acest motiv, încă ține cu dinții de celelalte afaceri și investiții pe care le are. Spune că în agricultură este foarte greu să faci avere dacă nu ai mii de hectare sau mii de animale.
Și, totuși, Krishan George privește optimist spre viitor: pentru familia sa și copii săi ce cresc într-un mediu sănătos, „Ferma Indianului Transylvania” este speranța că lumea o să își dea seama, la un moment dat, că nu calea industrială este cea corectă, ci mâncarea produsă natural, fără chimicale, dar cu multă muncă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți! Urmăriți AFACERI.news și pe 
