Fico se teme și promovează o serie de reforme electorale controversate înaintea alegerilor

Robert Fico, liderul puternic al Slovaciei, promovează o serie de reforme electorale controversate înaintea alegerilor de anul viitor, stârnind indignare față de corectitudinea sistemului de vot al țării, scrie Euractiv.

Confruntat cu presiuni crescânde pe plan intern – din cauza creșterii costurilor vieții, stagnării economice, așteptărilor spulberate ale alegătorilor și acum precedentul maghiar – cel de-al patrulea guvern al lui Fico a avansat în ultimele săptămâni mai multe propuneri care vizează regulile electorale ale Slovaciei.

Două dintre acestea – abolirea votului prin corespondență și prelungirea mandatului administrațiilor locale – se află în prezent în parlament, declanșând proteste marți sub sloganul „Nu ne vor lua alegerile”, alături de o petiție semnată de peste 93.000 de persoane.

Deși slovacii care locuiesc în străinătate au reprezentat mai puțin de 2% dintre alegători la alegerile parlamentare din 2023 – aproximativ 59.000 de persoane – aceștia au susținut în mod covârșitor partidele de opoziție pro-europene, care au obținut 82% din voturi. Partidele aliniate cu actualul guvern au primit doar 12%.

Aceste măsuri vin în urma înfrângerii electorale a lui Viktor Orbán, unul dintre cei mai apropiați aliați ai lui Fico, alimentând îngrijorările din Bratislava că o dinamică similară s-ar putea desfășura acum și acasă.

„Cred cu tărie că, după Viktor Orbán, Robert Fico va fi următorul”,

a declarat liderul opoziției liberale slovace, Michal Šimečka, în urma alegerilor parlamentare maghiare.

Personalități din coaliția de guvernământ au recunoscut deschis dezechilibrul. Roman Michelko, președintele grupului parlamentar al partidului de extremă dreapta SNS, membru junior al coaliției de guvernământ, a declarat în martie că voturile din străinătate sunt „extrem de avantajoase pentru opoziție” și a susținut că votul la ambasade ar fi „mai echilibrat”.

Criticii avertizează că eliminarea votului prin corespondență ar reduce semnificativ participarea, forțând mulți slovaci din străinătate să călătorească pe distanțe lungi sau să plătească pentru zboruri costisitoare pentru a vota – într-una dintre cele mai sărace țări din UE după PIB pe cap de locuitor.

Alte propuneri includ extinderea mandatului administrațiilor locale de la patru la cinci ani, precum și creșterea garanției electorale pentru partide de la 17.000 de euro la aproximativ 40.500 de euro.

Fico a propus, de asemenea, creșterea pragului electoral de la 5% la 7% sau mai mult, o mișcare care ar putea marginaliza partidele de opoziție mai mici. Cu toate acestea, această propunere se confruntă în prezent cu rezistență din partea partenerilor de coaliție mai mici, populiștii Hlas-SD și SNS, care riscă la rândul lor să nu atingă un standard mai înalt.

O altă propunere lansată în martie este introducerea unei „stări de urgență” – o categorie între timp de pace și timp de război, care permite intervenția militară. Partidele de opoziție pro-UE avertizează că direcția mișcării reflectă evoluțiile anterioare din Ungaria, unde puterile de urgență au contribuit la consolidarea guvernării pe termen lung a lui Viktor Orbán, ridicând îngrijorări mai ample cu privire la standardele democratice din regiune.

Având în vedere sensibilitatea subiectului, președintele slovac Peter Pellegrini a solicitat o masă rotundă cu partidele de coaliție și cele de opoziție.

Mai multe dintre aceste modificări ar necesita cele 90 de locuri necesare pentru adoptarea amendamentelor constituționale și este puțin probabil să fie adoptate fără sprijinul opoziției.