Se pregătește interdicția funcționarilor publici de a folosi WhatsApp, în conversații oficiale

Tot mai multe guverne din Europa intenționează să elimine cu totul o serie de aplicații de mesagerie din procedurile lor de comunicare internă, printre aplicațiile vizate numărându-se WhatsApp și Signal, transmite publicația POLITICO.eu. ”Sunt platforme asupra cărora nu avem niciun control”, spune un ministru olandez.

Guvernele din Franța, Germania, Polonia, Olanda, Luxemburg și Belgia au început să implementeze noi servicii de mesagerie create in-house, pentru ca oficialii și funcționarii publici să poată face schimb de informații sensibile, în efortul de a împiedica angajații să utilizeze aplicațiile criptate populare și să treacă la alternative locale, cu o gestionare mai eficientă din punctul de vedere al securității conversațiilor.

De altfel, NATO are deja propriul serviciu de mesagerie internă, în timp ce Comisia Europeană intenționează să facă aceeași mișcare până la sfârșitul anului.

Trecerea către aplicații de mesagerie controlate de guverne face parte din încercarea Europei de a găsi alternative la serviciile de tehnologie oferite de giganții tehnologici americani, demers declanșat de temerile de a nu cădea într-o dependentă strategică de Washington.

Aplicația WhatsApp este deținută de gigantul tehnologic american Meta, în timp ce Signal este operat de o organizație non-profit cu sediul în SUA și gestionat de o comunitate vastă de entuziaști ai software-ului open-source.

Efortul Europei de a se ”deconecta” de companiile americane reflectă și recunoașterea tot mai răspândită în cadrul autorităților naționale a vulnerabilităților aplicațiilor mainstream de mesagerie pentru partajarea de informații sensibile între politicieni și oficiali guvernamentali.

”Comunicarea noastră are loc în prezent adesea prin intermediul unor platforme asupra cărora nu avem niciun control. Într-o lume în care tehnologia este folosită din ce în ce mai mult ca instrument de putere, acest lucru reprezintă un risc”,

a declarat Willemijn Aerdts, ministrul olandez al Digitalizării.

Brandon De Waele, directorul Belgian Secure Communications, agenția guvernamentală federală belgiană care a lansat recent o nouă aplicație securizată – BEAM – a declarat:

”Toată lumea din Europa devine din ce în ce mai conștientă de ceea ce se cheamă suveranitate. În cazul nostru, este vorba de suveranitatea datelor.”

Riscurile de atacuri cibernetice la nivel guvernamental

WhatsApp și Signal s-au confruntat cu provocări legate de securitatea cibernetică în ultimele săptămâni.

Luna trecută, zeci de agenții de securitate cibernetică au avertizat că grupurile de hackeri cu legături în Rusia vizează pe serviciile de mesagerie oficiali politici și guvernamentali, cu atacuri de phishing la nivel înalt.

Riscurile au devenit dureros de evidente și la Bruxelles: Comisia Europeană le-a transmis unora dintre cei mai înalți funcționari ai săi să închidă un grup pe aplicația de mesagerie Signal, în timp ce la nivelul UE s-au raportat recent o serie de breșe de securitate cibernetică care au afectat, printre altele, sistemul european de gestionare a dispozitivelor mobile.

Belgia este cel mai recent caz de guvern european care a lansat, luna trecută un serviciu intern de mesagerie securizat, destinat utilizării de către funcționarii publici pentru informații sensibile, dar neclasificate.

Astfel, membrii guvernului federal – inclusiv premierul Bart De Wever – sunt acum încurajați să utilizeze aplicația numită BEAM, care vine cu toate caracteristicile aplicațiilor familiare precum WhatsApp și Signal, dar care funcționează sub controlul guvernului în ceea ce privește securitatea comunicării.

Nu există niciun indiciu temeinic privitor la posibilitatea ca aplicațiile de tipul Signal sau WhatsApp, care utilizează tehnologia criptării end-to-end, standardul de aur pentru securitatea mesageriei, sunt mai nesigure decât alternativele lor. Însă, cel mai important argument pentru trecerea de la acestea la noile aplicații controlate de guverne îl reprezintă necesitatea unor funcționalități precum controlul accesului la conversații, capacitatea de a permite doar chat-uri între anumite persoane și controlul asupra metadatelor care arată unde și când sunt efectuate și trimise apelurile și mesajele.

Utilizarea aplicațiilor mainstream în cadrul organizațiilor mari este ”o treabă cu adevărat riscantă”, a declarat Benjamin Schilz, directorul executiv al Wire, o aplicație de comunicații securizate utilizată de guvernul german.

”Pentru că pur și simplu nu sunt construite pentru așa ceva”,

spune el.

Unele dintre aceste funcționalități ar fi fost de ajutor pentru respingerea unora dintre cele mai recente campanii de spionaj desfășurate prin WhatsApp și Signal, campanii care poartă semnătura Rusiei, a declarat Brandon De Waele, de la Belgian Secure Communications:

”La noi, întrucât vorbim despre un mediu închis, doar cu angajați guvernamentali, chiar se pot evita astfel de situații.”

Un neașteptat pas pentru transparentizare

Pentru activiștii civici care militează pentru transparență în funcția publică, trecerea la aplicații controlate de guvern este o veste bună. ONG-urile de profil au criticat anterior faptul că funcționalitățile, politicile de utilizare a comunicărilor criptate end-to-end și politicile de securitate cibernetică ale aplicațiilor mainstrem – de pildă mesajele cu viață limitată, care dispar din aplicație după o anumită perioadă de timp – au făcut ca unele procese de luare a deciziilor politice la nivel înalt să nu poată fi urmărite transparent și să ajungă într-o zonă ascunsă de opinia publică.

Un caz celebru este cel al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care s-a confruntat anul trecut cu un vot de neîncredere în Parlamentul European (care în cele din urmă a fost respins), unul dintre motivele criticilor primite fiind lipsa accesului la mesajele schimbate cu directorul executiv al Pfizer, Albert Bourla, înainte de acordul de cumpărare a vaccinurilor anti-Covid, acord în valoare de miliarde de euro.

Accesul la mesajele respective a fost imposibil inclusiv pentru anchetatori, părțile implicate nu au dorit să le dezvăluie conținutul, așa încât mesajele au rămas necunoscute publicului.

Factorul ”Trump”

Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a grăbit lucrurile.

”E adevărat, în ultimele 12 luni diferența este sentimentul urgenței care vine din partea guvernelor”,

a declarat Matthew Hodgson, director executiv al companiei Element, care a dezvoltat tehnologie utilizată de mai multe guverne europene pentru aplicații de mesagerie securizate.

Hodgson, dar nu numai el, atribuie această grabă bruscă unor evenimente specifice, cum ar fi ”Signalgate” – scandalul izbucnit după ce mai mulți înalți oficiali ai administrației Trump au făcut schimb de planuri militare clasificate pe Signal, dar și sancțiunile SUA împotriva Curții Penale Internaționale, care au dus la blocarea accesului unui procuror la e-mailul, anul trecut.

Mai mult, pana majoră prin care a trecut Amazon Web Services în luna octombrie a anului trecut a fost o nouă dovadă a izbitoarei dependențe a Europei de tehnologia americană.

Pentru alții, decizia este mai degrabă practică decât filozofică.

”Este o tendință care se referă la reconcilierea diferențelor majore dintre modul în care ar trebui să se desfășoare comunicările oficiale și modul în care acestea se desfășoare cu adevărat în practică. Este o chestiune absolut practică: pur și simpu este abordată discrepanța dintre modul în care ar trebui să se comunice în guverne și cel în care oamenii comunică în viața lor de zi cu zi”,

a declarat Lindsay Gorman, director general la German Marshall Fund.