Fiecare a patra persoană care lucrează de acasă este mahmură – STUDIU OCDE

Fiecare a patra persoană care lucrează din biroul improvizat acasă este mahmură. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică este alarmată.  Când îți întâlnești virtual colegii de serviciu, codul vestimentar a devenit mai casual, iar consumul de alcool este mai puțin vizibil la biroul de acasă. Dar acesta există. Și este de-a dreptul îngrijorător.

Mai mult de un sfert dintre angajații cu joburi la distanță sunt mahmuri sau sub influența băuturilor alcoolice. Acesta este rezultatul unui sondaj realizat de Alliance Virtual Offices, un furnizor de soluții de afaceri virtuale, pe 9.000 de manageri și angajați din SUA.

De asemenea, studiul arată că programele de lucru sunt adesea date peste cap de întreruperile zilnice. La 72,4%, cauza este utilizarea sporită a telefonului mobil. Copiii și îngrijirea lor, precum și întreruperile de către prieteni și alți membri ai familiei sunt responsabili pentru 67,7% din programele modificate. Iar 46,2% au declarat că au mai dormit înainte.

În concluzie, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) trage un semnal de alarmă. Potrivit studiului, pandemia a afectat obiceiurile de consum de alcool ale multor oameni. Experiența din crizele anterioare a sugerat că ar putea exista o creștere a consumului problematic de alcool pe termen mediu, potrivit unui raport publicat de organizație săptămâna trecută și citat de Der Standard.

Românii ocupă în ultimii ani locuri de top atât la producția cât și la consumul de alcool, fiind mult peste media europeană. Cele 510 milioane de litri de vin produse în 2018 clasează România pe poziția 6 în Europa și 13 în lume, iar cele 1,8 miliarde de litri de bere pun țara noastră pe locul 9 în UE. Pe de altă parte, la consumul de bere, România a intrat pe podium, depășind până și Germania! Ne aflăm imediat după Cehia și Austria, cu 100,31 litri anual/cap de locuitor.

Consum excesiv de alcool

La consum, România ocupă locul 5 în topul țărilor cu un model de consum excesiv (cel puțin 60 de grame de alcool pur la bărbați/40 grame la femei, cel puțin odată la 30 de zile), după locuitorii țărilor nordice.

Din păcate, peste 25% din alcoolul consumat în țara noastră este nefiscalizat, produs în gospodării, în afara unui regim de control, arată un studiu realizat de Reveal Marketing Research*.

Berea, preferata românilor

Aproximativ o treime dintre români preferă berea, în general cea produsă în unități industriale (28%), dar există un interes în creștere și pentru cea artizanală (2,7%), bărbații fiind principalii consumatori (37,8% dintre respondenți).

Pe locul doi se situează vinul , ales de unul din cinci români, urmat îndeaproape de cidru (15,4%), care este preferat mai mult de către femei (21,2% dintre doamnele intervievate), probabil datorită conținutului mai mare de zahăr și prin diversitatea aromelor.

Spirtoasele, atât cele autohtone cât și cele de import trezesc interesul a doar 3-7% din populația urbană. Acest rezultat este destul de surprinzător pentru o țară în care pălinca face parte din ospitalitatea caracteristică și în care mulți locuitori din mediul urban consumă cocktailuri.

Frecvența de consum

Aproape un sfert dintre respondenți au declarat că nu beau.

Deși majoritatea respondenților (62,6%) își iau băuturile din comerț, ce este surprinzător pentru locuitorii mediului urban este procentul relativ mare, de 19 %, care declară că băuturile alcoolice pe care le consumă provin din producție proprie.

Un procent similar există și în cazul celor care își achiziționează băuturile alcoolice de la rude, prieteni sau producători individuali.

În ceea ce privește frecvența de consum, cei mai mulți români (39,2%) consumă o băutură alcoolică o dată pe săptămână, cel mai probabil în weekend, acest procente fiind chiar mai mari în rândul celor sub 35 de ani. În jur de 20% beau de 2-4 ori pe săptămână.

Cum se comportă tinerii

Corelat cu răspunsul de la întrebarea anterioară, peste o treime din respondenți (34%) beau foarte rar sau deloc, acest comportament precaut fiind întâlnit mai mult de femei (40,7% dintre participante).

De remarcat faptul că 44,6% dintre tinerii sub 25 de ani beau mai rar de o dată pe săptămână.

Principalul factor de decizie, fără să fie unic, în alegerea unei băuturi alcoolice este prețul (44,5%). Pe lângă costuri, brandul este foarte important, fiind menționat de 39,3% dintre respondenți ca un criteriu.

Bugetele alocate de români

Promoțiile pot impulsiona cumpărătorii, de obicei tot pe cei preocupați de costuri, în timp ce noutățile apărute în gamă sunt mai puțin importante, doar unul din zece români fiind sensibil la acestea.

În ceea ce privește bugetul alocat băuturilor alcoolice, acesta este de aproximativ 15 lei săptămânal, cu un maxim de 19 lei la cei sub 25 de ani. La o evaluare lunară, românii sunt dispuși să cheltuie pe produse alcoolice aproximativ 51,6 lei, minimul fiind oferit de femei, în jurul valorii de 41,8 lei, iar maximul de tineri, la 67,2 lei. Se observă că, deși tinerii beau cel mai puțin, sunt dispuși să cheltuie cel mai mult, ceea ce înseamnă că aleg băuturi mai scumpe și mai de calitate.

Rezistenți la schimbare

Întrebați cât de des ar încerca și alte branduri decât cele pe care le cunosc deja, se constată că românii sunt foarte rezistenți la schimbare. Majoritatea (47%) au spus ca foarte rar ar bea altceva, 21,3% au răspuns că rar și doar 3,5% sunt curioși.

Deși pare extrem de ofertantă și cu potențial de creștere, piața băuturilor alcoolice din România este greu de penetrat pentru jucători noi, mai ales dintre cei care aleg să atace categoriile premium.

Volumul de consum pe cap de locuitor ne plasează țara în grupe de risc în ceea ce privește sănătatea, însă pentru că în general este vorba de autoconsum, valorile respective nu se reflectă în profitul companiilor producătoare și nici în taxele încasate de stat.

Rezultate surprinzătoare

Tinerii sub 25 de ani din România se încadrează în trendul mondial al celor care consumă mai puțin alcool sau deloc, o situație la care producătorii vor trebui să se adapteze prin restructurarea discursurilor și ofertelor dacă speră să își păstreze indicatorii economici și în următorul deceniu.

În ceea ce privește categoriile de produse, există o dezvoltare încă insuficientă a piețelor de vin și spirtoase. Atâta timp cât bugetele alocate de consumatori băuturilor alcoolice sunt în categoria economic, acestea nu se vor putea extinde prea curând.

*Studiul Reveal Marketing Research citat s-a desfășurat  pe un eșantion reprezentativ de 1002 persoane, 523 femei și 479 de bărbați, intervievați online (CAWI).