Fondurile UE pentru România, amenințate din nou! Cauza: deficiențele grave ale sistemului de pensii
Bruxelles-ul se teme că îmbătrânirea populației Europei va provoca crize fiscale în statele membre ale Uniunii Europene, în situația în care acestea vor tărăgăna în continuare luarea de măsuri țintite care să le însănătoșească sistemele de pensii nesustenabile. Astfel, Comisia Europeană are în vedere condiționarea rambursărilor de fonduri europene din următorul buget de 2 trilioane de euro al UE de reformarea sistemelor de pensii, în încercarea de a proteja finanțele țărilor membre de o criză demografică iminentă, transmite publicația POLITICO.eu.
Trei înalți oficiali ai UE au declarat, pentru POLITICO, că organele legislative economice și financiare ale executivului UE analizează posibilitatea de a consolida sistemele de pensii de stat ale țărilor membre, actualmente nesustenabile, recomandând politici țintite în acest sens pentru fiecare stat în parte.
În cazul în care cancelariile statelor membre vor ignora aceste recomandări specifice, atunci este posibil să nu își primească în integralitate partea care le este alocată din bugetul multianual al UE, începând cu 2028.
”Sarcina noastră în cadrul Comisiei este de a ajuta țările să facă lucrurile dificile. Acest set de recomandări specifice ar fi foarte potrivit pentru asta, legând reformele de banii pentru investiții”,
a declarat un înalt funcționar al Comisiei, care, la fel ca alții citați în acest articol, a vorbit sub condiția anonimatului.
UE are de neutralizat un cocktail toxic compus din datorii publice mari, o populație îmbătrânită și scăderea ratei natalității. Combinate, toate acestea vor paraliza orice sistem public de pensii de tip ”pay-as-you-go”, care se bazează pe contribuabili din prezent pentru a le oferi pensionarilor o sursă de venit decentă.
Aceasta este o problemă atât astăzi, cât și în viitorul mai mult sau mai puțin apropiat. La nivelul anului 2023, statisticile UE arată că peste 80% dintre pensionarii europeni se bazau pe pensia de stat ca unică sursă de venit. Această dependență excesivă este cauza faptului că o cincime din cetățenii UE cu vârsta peste 65 de ani se află în pericol de sărăcie, adică cca. 18,5 milioane de persoane.
Obiectivul Bruxelles-ului este unul dublu: să reducă presiunea asupra vistieriei statelor membre, concomitent cu menținerea veniturilor pensionarilor pe linia de plutire, precum și să contribuie la crearea unei piețe de capital de tip american, prin punerea la lucru a economiilor pe termen lung ale cetățenilor.
O mare problemă politică
Ideea, deși bine intenționată, ar fi dificil de pus în practică din punct de vedere politic, iar miniștrii de Finanțe din capitalele europene au început deja să transpire la acest gând.
”Nu ai voie să «cumperi» reforma pensiilor. Asta ar lovi chiar la baza esenței democrației”,
a declarat un ministru adjunct al Finanțelor dintr-un stat membru, sub protecția anonimatului.
Politicile privind sistemele de pensii nu se află în raza de acțiune juridică a Comisiei Europene. Ideea condiționării fondurilor europene de sustenabilitatea acestora ar putea constitui o mare problemă pentru guvernele naționale, mai ales că tema este una dintre cele mai delicate pentru politicienii din fiecare stat membru, iar încercările de reformare a sistemelor de pensii s-au soldat, de foarte multe ori, cu proteste publice și chiar cu eșecuri politice majore ale celor care le-au inițiat.
Nu mai departe de această săptămână, Bruxelles-ul a fost paralizat de proteste tocmai pe această temă: polițiștii au avut de lucru cu reprezentanții mai multor centrale sindicale care demonstrau împotriva măsurilor de austeritate care cuprind și creșterea vârstei de pensionare de la 65 la 67 de ani până în 2030.
În Belgia, lucrurile au fost liniștite în comparație cu Franța, care a fost scena unor proteste și ciocniri grave când președintele Emmanuel Macron a ridicat vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani.
Premierul francez recent reinstalat, Sébastien Lecornu, a anunțat marți că va suspenda reformele pensiilor propuse de Macron pentru a depăși criza parlamentară profundă care a făcut imposibilă adoptarea unui buget.
Amânarea reformelor ar putea costa Parisul până la 400 de milioane de euro anul viitor, într-un moment în care guvernul încearcă să strângă cureaua și să reducă povara datoriei țării, aflată într-o creștere rapidă.
Ce planuri ar avea Comisia Europeană?
Executivul de la Bruxelles nu s-ar concentra pe stabilirea unei anumite vârste de pensionare sau pe impunerea unor anumite sume plătite lunar către pensionari. Planurile de reformă ale Bruxelles-ului se concentrează, în schimb, pe stimularea cetățenilor să economisească pentru perioada pensiei și pe încurajarea companiilor să ofere planuri de pensii corporative angajaților.
Recomandările specifice adresate țărilor membre vor face parte dintr-un exercițiu anual de supraveghere fiscală pe care Comisia îl folosește pentru a coordona politicile economice la nivelul întregului bloc comunitar. Aceste recomandări sunt negociate cu capitalele europene în parte, în încercarea de a remedia cele mai presante probleme economice ale unei țări. Comisia nu consideră că aceasta ar reprezenta o constrângere, ci doar o asigurare a faptului că economiile statelor membre sunt robuste.
„Dacă este vorba despre pensii, așa să fie”, a declarat un al doilea oficial de rang înalt al Comisiei.
Strategia preferată a Comisiei: bățul și zăhărelul
Capitalele europene au, îndeobște, prostul obicei de a ignora recomandările specifice făcute de la Bruxelles. Acest lucru s-ar putea schimba dacă Comisia se gândește să le condiționeze de stimulente în fonduri europene, idee care s-a născut imediat după pandemia de Covid-19, când au fost lansate așa-numitele fonduri de redresare post-pandemică – PNRR-urile, în valoare totală de 800 de miliarde de euro.
Comisia a văzut, de asemenea, o oportunitate de a stimula guvernele să aplice reforme costisitoare pentru modernizarea economiei blocului comunitar, prin stabilirea unor obiective care ar debloca fondurile UE în tranșe.
Pentru țări precum Spania, acestea au inclus chiar reforma pensiilor. Pentru România – reforma sistemului de pensii speciale.
Strategia morcovului și zăhărelului a fost evaluată drept un succes major pe culoarele de la Berlaymont, așa încât Comisia ar vrea acum să utilizeze același sistem în cadrul următorului buget multianual al UE.
În capitalele europene, însă, ideea nu prea a prins. Munții de hârțogăraie pe care guvernele naționale au fost nevoite să le strângă pentru a demonstra că au îndeplinit cerințele Comisiei au încetinit progresul atragerii de fonduri, lăsând sute de miliarde de euro neutilizate.
”Nu știm de ce Comisia este atât de încântată de acest model. Reforma pensiilor este extrem de controversată, peste tot, așa că mă îndoiesc profund că o să o și facă cineva”,
a declarat un alt oficial dintr-un minister de Finanțe.









