Fostul ministru moldovean al Apărării cere retragerea cetățeniei moldovenești a lui Dan Dungaciu

Fostul ministru al Apărării din Republica Moldova, Anatol Șalaru, spune că șefa statului de la Chișinău, Maia Sandu, ar trebui să analizeze posibilitatea retragerii cetățeniei moldovenești lui Dan Dungaciu, după ce numărul doi din partidul AUR a spus că Republica Moldova ”nu ar mai trebui ajutată”.

”Poate că este timpul ca președintele Maia Sandu să analizeze posibilitatea retragerii cetățeniei moldovenești lui Dan Dungaciu așa cum i-a retras-o și lui Alexandru Bălan, fostul adjunct al SIS, cu care Dungaciu începe să semene din ce în ce mai mult”,

a transmis Șalaru, pe pagina lui de Facebook, citată de Antena3.ro.

”Declarațiile lui Dan Dungaciu despre faptul că Republica Moldova nu ar mai trebui ajutată, ci doar tratată ca o simplă afacere printr-un posibil viitor fond de investiții, din care «ar avea de câștigat» atât Chișinăul, cât și Bucureștiul, este greu de înțeles dat fiind relațiile economice moldo-române.

România are investiții directe în Republica Moldova de aproximativ 480 de milioane de euro, la care se adaugă circa 350 de milioane de euro reprezentând capitalul celor puțin peste 1.500 de firme românești. Aceste investiții generează peste 30.000 de locuri de muncă.

Republica Moldova trebuie ajutată pentru că este parte a României și, ajutând această bucată românească de pământ, România se ajută pe sine.

Republica Moldova nu mai este de mult o problemă externă pentru România, ci una internă, iar securitatea României nu mai începe la Prut, ci la Nistru.

Din păcate, aceste afirmații vin din partea unui om care, în iulie 2010, dobândea cetățenia Republicii Moldova, depunând jurământul de credință în fața lui Dorin Chirtoacă, al cărui unchi, Mihai Ghimpu, îi acordase această cetățenie. În urma acordării cetățeniei moldovenești, Dan Dungaciu devine consilier al președintelui interimar Mihai Ghimpu chiar pe probleme de integrare europeană”,

a scris Anatol Șalaru, pe Facebook.

Astfel, Șalaru explică faptul că ”motivația pentru care, de ceva timp, Dan Dungaciu atacă din poziția de lider AUR Republica Moldova și puterea de la Chișinău” este ”ceea ce s-a întâmplat în Chișinău la începutul lui 2026”.

”Atunci care ar fi motivația pentru care, de ceva timp, Dan Dungaciu atacă din poziția de lider AUR Republica Moldova și puterea de la Chișinău? O explicație o reprezintă ceea ce s-a întâmplat în Chișinău la începutul anului 2026.

La 15 ianuarie 2026, Dan Dungaciu își lansează la Chișinău cartea despre Donald Trump, iar printre invitații săi «importanți» se numără reprezentanți ai Ambasadei Federației Ruse la Chișinău, ai PSRM, condus de Igor Dodon, și ai MAN, partidul condus de Ivan Ceban, primarul Chișinăului”,

a început să explice el.

Șalaru subliniază că, pe lângă cei enumerați s-a aflat și Rvacev Oleg Valentinovici, care figurează ca ”atașat în cadrul Ambasadei Federației Ruse la Chișinău și este, totodată, cel de-al treilea reprezentant al Federației Ruse în Comisia Unificată de Control (CUC), organism care asigură implementarea Acordului de încetare a focului pe Nistru. Funcția deținută indică în mod clar apartenența sa la GRU”.

”Un al doilea «invitat» la lansarea de carte este Daniil Zaharov, care îl asistă pe ambasadorul rus Oleg Ozerov în activitățile desfășurate în Transnistria și Găgăuzia.

Din partea lui Igor Dodon și a PSRM a participat Adrian Albu, fost candidat al PSRM la Primăria Chișinău, despre care presa a publicat înregistrări audio în care acesta comunica cu Iurie Gudilin, prezentat drept agent FSB, în contextul susținerii lui Alexandr Stoianoglo.

Din partea lui Ivan Ceban, primarul municipiului Chișinău, declarat indezirabil de către România și, ulterior, în spațiul Schengen, a participat deputatul MAN Gaik Vartanean, considerat unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Ion Ceban.

Toate aceste personalități «iubitoare» de România au venit exclusiv la invitația lui Dan Dungaciu”,

a explicat el.

Astfel, Șalaru spune că „este timpul ca Maia Sandu „să analizeze posibilitatea retragerii cetățeniei moldovenești lui Dan Dungaciu”.

”Analizând comportamentul AUR, în frunte cu George Simion, refuzul de a vota pentru doborârea dronelor rusești, votul negativ împotriva sprijinirii SUA, precum și lipsa condamnării Federației Ruse ale cărei drone ne tot «vizitează», putem parafraza titlul unei cărți a lui Dan Dungaciu: «Rusia ante portas».

Poate că este timpul ca președintele Maia Sandu să analizeze posibilitatea retragerii cetățeniei moldovenești lui Dan Dungaciu așa cum i-a retras-o și lui Alexandru Bălan, fostul adjunct al SIS, cu care Dungaciu începe să semene din ce în ce mai mult”,

a încheiat Șalaru.

Declarațiile lui Dan Dungaciu, de la care a pornit totul

Prim-vicepreședintele AUR a publicat, pe 21 iulie, un mesaj pe Facebook prin care atacă Republica Moldova.

În descrierea videoclipului, Dungaciu povestea despre o situație din 2023, când Maia Sandu propunea ca ”relația bilaterală să nu mai fie într-un singur sens”, dorind ”să retrocedeze o clădire de patrimoniu, fostul Seminar Teologic din perioada interbelică, actualmente o clădire a Bibliotecii Naționale din Chișinău”.

”Nici nu s-a anunțat bine această intenție că a și început furtuna. Societatea civilă, partidul PAS aflat la guvernare și toate instanțele mediatice s-au mobilizat împotriva proiectului, inclusiv susținători de la București. Presiunea a fost mare, proiectul a căzut și nu s-a mai întâmplat nimic. Doamna Maia Sandu a uitat și ea. Acel episod, iritant pentru cei care nu vor să vadă relația bilaterală în termeni identitari, a trecut în istorie.

Altfel spus, sprijinul pentru Ucraina trebuie oprit, iar relația financiară cu Republica Moldova trebuie să se desfășoare prin intermediul a ceea ce noi am numit «Fondul Moldova»”,

a scris el.

Dungaciu a explicat că acest proiect ar trebui să reglementeze realția economică, ”pentru a elimina circuitul sulfuros al banilor dintre București și Chișinău”.

”Fondul Moldova este mecanismul care trebuie să reglementeze relația economică dintre cele două maluri ale Prutului, pentru a elimina circuitul sulfuros al banilor dintre București și Chișinău și pentru ca această relație să fie una cu adevărat transparentă din punct de vedere financiar”,

a explicat el.