Frână pusă pe consum: comerțul românesc, în picaj liber după șapte luni, în ciuda scumpirilor

Consumul populației continuă să fie sub presiune: volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 5,7% în perioada ianuarie-iulie 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate vineri dimineață de Institutul Național de Statistică (INS). Pe seria ajustată sezonier și în funcție de numărul de zile lucrătoare, scăderea este de 5,8%.

Datele INS arată o deteriorare generalizată a vânzărilor. În primele șapte luni ale anului, cea mai puternică scădere a fost consemnată în cazul produselor nealimentare, ale căror vânzări au coborât cu 7,2% față de ianuarie-iulie 2025. Comerțul cu carburanți a scăzut cu 4,5%, iar vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun s-au redus cu 4,4%.

Pe seria ajustată, reculul total este de 5,8%, cu o scădere de 7,4% în cazul produselor nealimentare, de 4,5% pentru alimente, băuturi și tutun și de 2,9% pentru carburanți.

Iulie a adus o ușoară revenire lunară, dar nu și o schimbare de tendință

În iulie, comerțul cu amănuntul a crescut cu 7% față de iunie, ca serie brută. Toate cele trei mari categorii au avansat: vânzările de carburanți cu 12,7%, cele de alimente, băuturi și tutun cu 7,6%, iar produsele nealimentare cu 4,1%.

Cifra lunară trebuie însă privită cu prudență, deoarece seria brută este influențată de sezonalitate și de numărul zilelor lucrătoare. După ajustarea acestor efecte, creșterea față de iunie a fost de numai 0,8% – în serie ajustată. Vânzările de carburanți au urcat cu 2,2%, cele de alimente cu 0,9%, în timp ce comerțul cu produse nealimentare a scăzut ușor, cu 0,1%.

Mai important pentru imaginea de ansamblu este că, raportat la iulie 2025, comerțul este în continuare puternic pe minus: -6,2% ca serie brută și -6,1% pe seria ajustată. Toate cele trei componente au scăzut anual.

De la creșterea de anul trecut la contracția severă din 2026

Contrastul cu situația de acum un an este puternic: în primele șapte luni din 2025, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul crescuse cu 3,1% față de aceeași perioadă din 2024. Produsele nealimentare avansau atunci cu 5,8%, iar carburanții cu 3,7%.

Schimbarea de direcție s-a conturat încă din primele luni ale acestui an. După primele patru luni, retailul era deja cu 5,8% sub nivelul din aceeași perioadă din 2025, iar produsele nealimentare consemnau atunci un declin de 8,7%.

Reacțiile apărute în jurul datelor de astăzi merg în aceeași direcție: consumul privat este de așteptat să rămână slab în 2026, iar evoluția salariilor reale reprezintă una dintre principalele explicații.

Hotnews notează că analiștii se așteaptă la o contracție a vânzărilor cu amănuntul pe ansamblul lui 2026, în condițiile în care consumul privat rămâne redus, iar salariile reale sunt estimate să continue să evolueze negativ.

Presiunea asupra puterii de cumpărare este vizibilă în datele recente: salariile reale au scăzut cu 6,3% în iunie 2026.

Românul își amintește cum e să fie prudent

Slăbirea consumului vine după o perioadă în care economia României s-a bazat într-o măsură importantă pe cererea internă. În 2025, însă, această dinamică începuse deja să se inverseze: vânzările cu amănuntul au încetinit puternic, pe fondul inflației și al unei creșteri mai reduse a salariilor. La începutul acestui an, economiștii BCR mizau încă pe o revenire modestă a retailului în a doua parte a anului, pe măsură ce inflația urma să încetinească.

Datele actuale arată însă că revenirea este, cel puțin până în iulie, mult mai dificilă decât se spera.

Există și un context fiscal important. Majorările de TVA și de accize introduse începând cu 2025 au afectat puterea de cumpărare și au crescut prețurile, iar efectul acestora se suprapune peste inflația încă ridicată și peste deteriorarea veniturilor reale.

Datele din lunile precedente au arătat că România s-a aflat printre economiile europene cu cele mai puternice scăderi ale vânzărilor cu amănuntul.

În mai, de exemplu, România înregistra cea mai mare scădere anuală a retailului din Uniunea Europeană, în timp ce vânzările creșteau atât în zona euro, cât și la nivelul UE.

Semnal (aproape) cert de recesiune

Retailul este un indicator important pentru economia românească deoarece oferă o imagine rapidă asupra comportamentului gospodăriilor. O scădere de aproape 6% după șapte luni nu înseamnă automat că PIB-ul va scădea în aceeași proporție — comerțul cu amănuntul este doar o componentă a economiei —, dar reprezintă un semnal clar că cererea internă nu mai este motorul de creștere de altădată și că, mai mult decât atât, reprezintă un motiv cert să credem că nu vom putea scăpa de recesiune în acest an.

Mai mult, faptul că scăderea este prezentă simultan la alimente, produse nealimentare și carburanți arată o ajustare profundă a consumului.

Există, totuși, și un element ușor mai favorabil: seria ajustată arată o creștere de 0,8% în iulie față de iunie. În plus, indicatorii de conjunctură publicați de INS în această lună arată că sentimentul din comerțul cu amănuntul s-a îmbunătățit în august, managerii devenind ceva mai optimiști în privința vânzărilor viitoare.