Închide

Frig, falimente, șomaj. Prof. Mircea Coșea, perspectivă cumplită: “Nu toți vor reuși. Vom trăi într-o Românie gri-neagră”

Avatar
old man, face, winter

Fotografie de 1866946 pe Pixabay

Timp de citire: 6 minute

Profesorul de economie Mircea Coșea trage un nou semnal de alarmă și avertizează că spre sfârșitul anului vor fi și mai multe falimente, șomajul va crește. Vom trăi ca acum 30 de ani, crede expertul, subliniind că Guvernul încearcă să repare niște lucruri care nu sunt de reparat.

La ce să ne așteptăm în această iarnă? Suntem deja la sfârșitul lui septembrie, iar fimele nu mai fac deja față acestor schimbări de prețurile de la energie.

”Observând cum procedează Guvernul, nu mă aștept la nimic în viitoarele luni. Iar asta pentru că Guvernul încearcă să repare niște lucruri care nu sunt de reparat. Trebuia să înceapă de acolo unde trebuia să fie luată măsura esențială, și anume revizuirea păcatului inițial, care era liberalizarea prețurilor. Acolo trebuia văzut ce se poate face, cum se să face. Toate aceste plafoane pe care le schimbă, ba le mărește, ba le micșorează, nu fac decât să arată că nu există un concept foarte clar și eficient de rezolvare a problemei energiei în România. Facturile vor fi mari, vor fi mari și la cetățeni, dar nu știu dacă îi pasă privat de așa ceva, pentru că vom sta în frig și vom încerca să ne gospodărim fiecare cum poate, dar firmele sunt în pericol și firmele sunt cele care țin economia deocamdată: țin locurile de muncă, ele sunt cele care încearcă cât de cât să creeze ceva. Statistica arată, cea apărută în luna iulie, că până la nivelul lunii iunie a acestui an erau aproape opt mii de firme care au dat faliment datorită incapacității plății facturilor. Acuma se mai adauga altele. Nu știm câte dau foarte multe, pentru că economia României, în structura pe care o are ea, nu suportă o astfel de creștere spontană și la nivelul la care este. Deci, se vor închide firme, asta e clar. Spre sfârșitul anului, la începutul anului viitor vom avea un număr important de falimente și asta înseamnă șomaj și înseamnă o destabilizare economică a întregului ansamblu pe care îl reprezintă economia românească. Repet, nu văd, nu văd niciun fel de idee care să ducă la o oarecare îmbunătățire a situației”, a declarat profesorul Coșea la B1 TV.

Un lockdown este posibil

Întrebat ce se va întâmpla cu firmele producătoare, profesorul de economie a apreciat că ”unele vor da faliment, cele mai multe, altele vor încerca, probabil, să facă fel de fel de aranjamente contractuale cu niște beneficiari din străinătate, amânând plățile. Sunt foarte puține astfel de cazuri, pentru că și în străinătate lucrurile merg greu. Altele vor încerca, poate, să amâne plata unor credite. Dar și acest lucru este foarte complicat de făcut, pentru că se va plăti dobândă la dobândă, deci mult mai mult. Trebuie să ai garanția că atunci când ieși din această amânare ai cu ce să plătești. Altfel ți se ia. Atât ți se orice garanție, ceea ce înseamnă absolut faliment material. Deci, în condițiile astea, acesta este primul efect. Mai este încă un aspect la care nu știu de ce nu se gândește nimeni, și anume că poate apărea un blocaj total la producția de energie, pentru că neplata facturilor duce la lipsa de lichiditate la nivelul producătorilor. Producătorii s-au împrumutat pentru că nu au primit compensarea. Asta nu pot să mai continue, deci, neprimind compensarea, neprimind plata facturilor, așa cum s-a calculat, producătorul nu mai are mijloace de reluare a producției, deci se poate întâmpla ca producția să fie oprită pe jumătate sau pe un sfert, nu contează cât. Iar un lockdown din acest punct de vedere este posibil. Deci avem în față niște elemente aproape sigure din punct de vedere logic. Dacă, așa cum am văzut astăzi un titlu, stăm la dispoziția zeilor și va fi o iarnă blândă, iar consumul va fi mic, mulți vor reuși să mai scape din această capcană, dar rămâne de văzut ce se întâmplă. Nu știm ce poate să fie. Noi avem zicala că iarna nu-i ca vara, iar orice fel de ninsoare încurcă și mai rău lucrurile și atunci nu avem niciun fel de speranță, decât că fiecare va încerca să și găsească o cale. Nu toți vor reuși. Economia va pierde foarte mult. Și nu știu în ce măsură cei care ne conduc azi conștientizează pericolul care va veni, pentru că sigur ei se vor împrumuta în continuare, dar cu niște dobânzi care sunt letale din punct de vedere al generației dumneavoastră și al celor care vor trebui ca în zece ani de zile să plătească aceste sume imense”.

Salariul minim, presiune pe angajator. Acesta ține economia în spate!

În ceea ce privește salariul minim, a continuat analistul, părerea mea este că, ”în momentul de față și în viitoarele luni de criză profundă nu se poate pune problema majorării salariului minim. Salariul minim este o povară în plus pe angajator. Angajatorul este deja presat de facturi. A mai fost și acea modificare fiscală, vor mai veni și altele. Deci angajatorul, cel care până la urmă și repet, acest lucru, ține economia în spate, pentru că altcineva nu există, nu va mai putea să susțină costurile și atunci prețurile la raft se vor mări foarte mult la produsele lor, dacă sunt produse interne, atâtea câte sunt, sau vor da faliment. Se va mai întâmpla încă ceva. Mulți și vor muta capitalul și producția în alte țări, acolo unde există o situație mai bună din acest punct de vedere. Deci, dacă mergem în continuare cu consecințele, să nu uităm că salariul minim nu este legat de productivitate, este un fel de plată socială, iar el este baza calculului rețelei întregi de salarizare și chiar a amenzilor pe care noi le plătim. Deci, o schimbare profundă pe care România nu o suportă, e clar că nu o poate suporta. Deci, dacă discutăm de această problemă pe care domnul Budăi o clasifică ca fiind esențială și ea este sigur că oamenii au nevoie de mai mulți bani, doar acești mai mulți bani vor face mai rău decât bine. Deci, dacă vor să o implementeze, pentru că așa a venit sarcina de la Bruxelles, atunci efectele deocamdată vor fi foarte rele. Trebuie așteptat să ieșim din această criză, să avem o echilibrare macroeconomică și apoi să ne gândim la acest lucru. Să nu credem că ceea ce e posibil în Germania e posibil și în România. Diferența de dezvoltare, de competitivitate, de eficacitate în ceea ce privește producția face ca în România unele măsuri să facă mai mult rău decât bine, iar în alte țări să fie bine acceptate. Asta e părerea mea”, a insistat Mircea Coșea.

Statul român nu poate da nici pături. Vom trăi într-o țară gri

Potrivit precizărilor sale, ”companiile private se văd și ele în situația în care nu pot să facă față situației, pentru că statul nici măcar nu le ia în seamă. Deci ele își găsesc anumite căi, sunt de suprafață, sunt superficiale. Faptul că închide cu două ore mai devreme magazinul nu înseamnă mari economii, o mare revoluție în sistemul energetic, dar asta pot să o facă deocamdată. Ce se va întâmpla? Se vor întâmpla niște lucruri care sunt normale. Vor scădea salariile la aceste magazine, pentru că și ele țin de vânzări. Vom trăi din nou în întuneric și într-o țară gri și neagră, cum era acum 30 de ani. Lucrurile astea sunt însă mai mult către natură, să zicem artizanală. Nu merg, nu merg la esența lucrurilor. Statul în momentul de față trebuie să intervină pentru că altă cale nu există, așa cum a intervenit în alte țări europene. România nu poate da ajutoare, nici măcar pături.  Poate Banca Națională să dea ceai de tei, dar Guvernul nu, nu are bani pentru așa ceva. Deci vom asista în continuare la fel de fel de măsuri care ni se vor părea, la un moment dat, ieșite din  context, dar nu avem ce face. Vom vedea multe orașe cu luminile stinse. Totul se va reduce și întrebarea este de ce? De ce se reduce? Pentru că România nu are probleme cu consumul de electricitate.

Presiune psihologică

Și mai este încă ceva. După părerea mea, există intenția de a avea o permanentă campanie de presiune psihologică asupra populației, de a o înspăimânta oarecum crezând că va înțelege situația dificilă în care este economia, România și așa mai departe și că Guvernul face tot ce poate să facă. Dar, vezi Doamne, lucrurile sunt cu totul și cu totul speciale și atunci ne întoarcem la această sperietoare care este veți muri de frig, veți mânca lăcuste și fel de fel de alte prostii”, a conchis la B1 TV profesorul Mircea Coșea.

scroll to top