Gâlceavă la mal: bulgarii acuză România că blochează podurile și feriboturile noi peste Dunăre
Viceprim-ministrul și ministrul Transporturilor și Comunicațiilor din Guvernul de la Sofia, Grozdan Karadjov, a criticat aspru România pentru obstacolele pe care Bucureștiul le așează ”sistematic” în calea extinderii conectivității infrastructurii de-a lungul Dunării. În timpul unei vizite întreprinse ieri la Ruse, el a declarat presei locale că autoritățile române împiedică construcția de noi poduri și conexiuni cu feribotul, transmite publicația locală Dunav Most.
Potrivit lui Karadjov, în ciuda insistențelor Bulgariei și ale Comisiei Europene, România este reticentă în a extinde conectivitatea dintre cele două țări mai mult decât punctul unic de trecere a frontierei Giurgiu – Ruse.
”Lucrăm la foaia de parcurs pentru coridoarele Nord-Sud de cinci luni. Este evident că România dorește să aibă un singur punct, Ruse – Giurgiu. Nici măcar nu sunt pregătiți să semneze un acord pentru noi poduri. Nu este vorba despre bani sau de lucrări, ci pur și simplu despre un consimțământ pe hârtie”,
a subliniat Karadjov.
El a adăugat că procedurile pentru al treilea pod lângă Ruse sunt amânate de ani de zile, iar procedura de mediu abia acum avansează. Ministrul a subliniat că linia de feribot Ruse – Giurgiu ar putea prelua până la 25% din traficul pe pod, dar există o lipsă de cooperare și acolo.
De ce ia România ”poziția ariciului”?
Ani la rând, guvernele succesive ale României au condiționat demararea de noi poduri peste Dunăre, între România și Bulgaria, de operațiunile de dragare a Dunării de către autoritățile bulgare, notează Profit.ro.
În plus, autoritățile de la București se tem că noi poduri rutiere ar putea facilita accesul mărfurilor către portul din Varna, în detrimentul Portului Constanța.
În aprilie 2025, guvernul bulgar a făcut un pas spre dragarea Dunării, o cerere veche de peste un deceniu a României. Proiectul a fost întârziat constant de Sofia, în ciuda presiunilor făcute de România, dar și de Comisia Europeană, care vor fluidizarea circulației pe Dunăre.
Executivul de la Sofia aprobat joi un acord între Agenția Executivă pentru Explorarea și Întreținerea Fluviului Dunărea și Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați din România privind lansarea în comun a procedurilor de achiziții publice în cadrul proiectului FAST Dunărea 2, care vizează îmbunătățirea condițiilor de navigație pe secțiunea comună bulgaro-român al fluviului Dunărea.
Activitățile propuse cuprind monitorizarea mediului, proiectarea, construcția și supravegherea construcției, transmite Agerpres, care citează agenția bulgară BTA.
Proiectul FAST Danube 2, în valoare de aproape 230 de milioane de euro (fără TVA), a fost elaborat în parteneriat între Bulgaria și România și a fost aprobat pentru finanțare în cadrul Facilității Conectarea Europei (Connecting Europe). Partea bulgară trebuie să furnizeze 111.800.000 de euro, inclusiv granturi de până la 85%. Măsurile de inginerie planificate pentru secțiunea comună a fluviului vor îmbunătăți condițiile de navigație și siguranța traficului de-a lungul Dunării.
Din cauza întârzierilor repetate ale Bulgariei, principala axă de transport fluvial a Uniunii Europene, respectiv Rin – Main – Dunăre, rămâne utilizabilă doar parțial și în condiții adesea foarte dificile.
Proiectul ”Fast Danube – Asistență tehnică pentru revizuirea și completarea studiului de fezabilitate privind îmbunătățirea condițiilor de navigație, pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării și studii complementare” a fost aprobat spre finanțare în cadrul Apelului CEF Transport 2014.
În conformitate cu recomandările Comisiei Dunării, pe segmentul româno-bulgar al Dunării ar trebui asigurată o adâncime de minim 2,5 metri la Etiajul de Navigație și de Regularizare – ENR, o lățime a șenalului de 180 metri și o rază de curbură de 1.000.
Numai că, în special în perioadele de vară – toamnă, debitele scad considerabil, iar condițiile de navigație au mult de suferit.
Dat fiind faptul că dragajele de întreținere au o eficacitate doar pe termen scurt, cele două administrații și-au propus să identifice niște soluții pe termen lung.
În 2022, Ministrul Transporturilor de la acel moment, Sorin Grindeanu, anunța că România a început dragarea Dunării inclusiv pe sectorul bulgar, cu acceptul acestei țări, pentru a nu mai exista blocaje.
”Sigur că am avut blocaje undeva în sudul țării pe anumite tronsoane, pe șenalul navigabil gestionat de colegii din Bulgaria. Vă mai spun ceva: au fost de acord să facem noi dragarea, chiar dacă e treaba lor, și o să o facem noi, nu e prima dată când România face dragarea pe sectorul bulgar, astfel încât totuși acele blocaje care ați văzut că se întâmplă în sudul țării să nu mai existe, și au început aceste lucrări”,
spunea Grindeanu în urmă cu trei ani.









