Gigantul Lafarge ar putea fi urmărit penal pentru complicitate la crime împotriva umanității

O decizie istorică a Curții de Casație a Franței ar putea să atragă răspunderea penală pentru ”complicitate la crime împotriva umanității” a gigantului industriei cimentului, Lafarge. Compania obținuse în fața Curții de Apel din Paris anularea unui rechizitoriu împotriva sa, din motiv că nu ar putea fi trasă la răspundere pentru afacerile derulate în perioada 2012-2014 cu organizația Stat Islamic din Siria, însă instanța supremă franceză a întors decizia, iar Lafarge ar putea ajunge astfel în fața instanțelor, scrie cotidianul Libération.

Decizia Curții de Casație este definitivă și reprezintă o piatră de hotar din mai multe puncte de vedere.

Multinaționala franceză a fost anchetată, printre altele, pentru implicarea sa în încheierea unor acorduri financiare în valoare de căteva milioane de dolari cu organizația teroristă Stat Islamic în Iraq și Siria (ISIS) și cu traderi de mărfuri conectați de aceasta, pentru a putea continua să producă și să vândă ciment de la unitatea de producție de la Jalabiya, din nordul țării, controlat la acea vreme de ISIS.

”Plata, în cunoștință de cauză, a câtorva milioane de dolari către o organizație al cărei obiect este de natură exclusiv penală, este suficientă pentru a caracteriza acuzațiile de complicitate, indiferent dacă persoana în cauză acționează în vederea exercitării unei activități comerciale sau nu”, rezumă cea mai înaltă instanță a justiției franceze într-un comunicat de presă care a însoțit decizia luată marți.

În consecință, Curtea de Casație retrimite cauza la Curtea de Apel din Paris, care va trebui să se conformeze deciziei și să se pronunțe asupra rechizitoriului formulat împotriva producătorului de ciment pentru ”complicitate la crime împotriva umanității”.

Totodată, înalții magistrați francezi au confirmat rechizitoriul Lafarge pentru acuzații de ”finanțare a terorismului”.

Un proces alambicat…

Hotărârea Curții de Casație, care vine în etapa anchetei penale, reprezintă un nou pas într-un proces judiciar tumultuos.

Ancheta desfășurată în prezent de judecători a fost deschisă în iunie 2017, în urma unei plângeri depuse de două ONG-uri – Sherpa și Centrul European pentru Drepturi Constituționale și ale Omului (European Center for Constitutional and Human Rights – ECCHR), alături de unsprezece foști angajați ai Lafarge din Siria. Investigațiile au avansat rapid, iar la sfârșitul aceluiași an, mai mulți directori Lafarge, inclusiv fostul CEO al companiei, Bruno Lafont, au fost inculpați, în principal pentru ”finanțarea terorismului” și ”punerea în pericol a vieții altora”.

Într-o etapă următoare a procesului, în iunie 2018, compania Lafarge, ca persoană juridică, a fost, la rândul său, pusă sub acuzare pentru ”finanțarea terorismului” și ”punerea în pericol a vieții altora”, la care s-a adăugat o nouă încadrare juridică: ”complicitate la crime împotriva umanității”. Decizia punerii sub acuzare a fost contestată în instanță de producătorul de ciment în fața camerei de anchetă a Curții de Apel din Paris.

Multinaționala a avut câștig de cauză printr-o hotărâre din noiembrie 2019.

Acuzația de ”complicitate la crime împotriva umanității” – cea mai gravă dintre toate – a fost anulată de Curtea de Apel, însă hotărârea curții pariziene a fost contestată de foștii angajați sirieni care se constituiseră părți civile, precum și de ONG-urile Sherpa și ECCHR, care au depus mai multe contestații în fața celei mai înalte instanțe judiciare.

Decizia a venit marți, invalidând hotărârea instanței inferioare.

… și o interpretare filosofico-juridică de importanță capitală

Pentru judecătorii de la Curtea de Casație, la fel ca și pentru alți magistrați care au analizat anterior chestiunea juridică, nu există nicio îndoială că acțiunile organizației teroriste ISIS pot fi calificate drept crime împotriva umanității.

”Se pune întrebarea dacă infracțiunea de complicitate ar trebui definită diferit de legea obișnuită atunci când vine vorba despre crimele împotriva umanității”, se arată în hotărârea Curții de Casație.

Răspunsul este clar: nu.

Contrar a ceea ce a susținut Lafarge, înalții magistrați francezi au apreciat că nu este necesar ca

”… complicele la o crimă împotriva umanității să aparțină organizației în cauză, aceea care se face vinovată de această crimă, nici ca acesta să adere la conceperea sau la executarea unui plan concertat, (…) nici măcar să aprobe săvârșirea infracțiunilor de drept comun care constituie respectivele crime împotriva umanității”.

Pentru ca infracțiunea să poată fi reținută,

”este suficient ca complicele să cunoască ceea ce comit sau urmează să comită principalii făptași ai crimei împotriva umanității și că, prin ajutorul sau asistența sa, facilitează pregătirea sau consumarea acesteia”, notează Curtea de Casație de la Paris.

Într-un comentariu care a însoțit decizia, Curtea mai arată:

”Tocmai proliferarea acestor acte de complicitate este cea care permite astfel de infracțiuni. O interpretare diferită a textelor care ar impune condiția ca complicele într-o crimă împotriva umanității să adere la concepția sau executarea unui plan concertat, ar avea consecința lăsării nepedepsite a multor acte de complicitate”, adaugă Curtea de casație în un comentariu la decizia sa.

Efectele unei decizii istorice

Această hotărâre, care are natura de a crea un precedent juridic și, prin aceasta, de a deveni un izvor de drept, a fost așteptată de opinia publică din Franța cu multă nerăbdare, întrucât efectele sale ar putea să se extindă cu mult dincolo de cazul Lafarge.

Mai multe dosare similare sau asemănătoare se află pe rol la unitatea specializată pentru combaterea crimelor împotriva umanității și a crimelor de război de la Tribunalul marii instanțe din Paris.

Una dintre investigații vizează compania franceză Qosmos, suspectată că a livrat echipamente de supraveghere utilizate de regimul lui Bashar al-Assad. De asemenea, o altă companie franceză, Amesys, este anchetată pentru că, în 2007, a vândut un sistem de monitorizare a comunicațiilor către Libia, condusă la acea vreme de colonelul Muammar al-Gaddafi, care l-a folosit pentru a-și intercepta adversarii politici și militari, ulterior torturați.

”Această decizie trimite un mesaj important tuturor companiilor care ar intenționa să faciliteze sau să profite de infracțiunile comise în timpul conflictelor armate și care susțin în continuare că activitățile lor comerciale sunt neutre”, spune Cannelle Lavite, avocatul organizației ECCHR.

Avocații foștilor angajați sirieni ai companiei Lafarge adaugă:

”Este o decizie extrem de puternică și curajoasă care a fost luată astăzi. Argumentația este simplă și clară și reprezintă o mare ușurare pentru foștii angajați. În plus, este un mare pas înainte pentru dreptul penal internațional”, au spus aceștia.

Contactată de cotidianul Libération prin intermediul avocatului companiei, Lafarge nu a dorit să ofere un punct de vedere cu privire la hotărârea Curții de Casație.

Dezbaterea va continua

Din punct de vedere juridic, cazul rămâne încă deschis cu privire la infracțiunea de ”punere în pericol a vieții altora”.

Multinaționala franceză este acuzată de 20 de foști angajați sirieni pentru riscurile pe care au fost obligați să și le asume, prin faptul că li s-a cerut să continue să lucreze în fabrica de la Jalabiya în timp ce luptătorii organizației teroriste ISIS obțineau controlul armat asupra anumitor drumuri și se apropiau de fabrica de ciment.

Înalții magistrați francezi au solicitat Curții de Apel să examineze și această infracțiune, căutând, ”în conformitate cu dreptul internațional, dispozițiile aplicabile în privința relației de muncă dintre compania franceză și angajații sirieni”, apoi ”să stabilească dacă aceste dispoziții prevedeau o anumită obligație de asigurare a securității angajaților, ar fi fost ignorate”.

Anterior, magistrații se referiseră doar la prevederile din legislația franceză a dreptului muncii, nu și la dispozițiile din dreptul internațional, așa încât decizia va trebui să se fundamenteze acum pe un spectru jurisprudențial mai amplu.