Guvernul: ne modernizăm, dar așteptăm să treacă criza. Pericolul din datoria publică
Programul de convergență 2020, prezentat de România către Comisia Europeană în cadrul așa-numitului ”semestru european”, arată date și perspective interesante, pe care, de obicei, politicienii români nu sunt prea dornici să le exprime clar și asumat în fața publicului local. De asemenea, trage semnale de alarmă rar sau deloc auzite în spațiul public de la noi.
Analiza pleacă de la realitatea că România se află în procedura de deficit excesiv din cauza deficitului înregistrat anul trecut, de 4,3% din PIB. Documentul arată că, deocamdată, ne aflăm într-o perioadă în care criza sanitară și efectele sale socio-economice au impus o relaxare a Comisiei Europene în privința deficitului, derogare despre care se știe că este excepțională, temporară și ordonată. Așadar, deși discursul public din România evită să o spună franc, după calmarea turbulențelor create de criză, este de așteptat din partea României să își readucă deficitele în niște marje sustenabile.
Tot pentru perioada post-criză sunt așteptate și reformele, precum modernizarea achizițiilor publice, transparența cheltuielilor bugetare, prioritizarea investițiilor sau ameliorarea guvernanței corporative a companiilor de stat, arată Guvernul în document.
Cât despre proiectul adoptării monedei unice europene, programul de convergență afirmă clar că angajamentele privind intrarea în zona euro vor fi reluate atunci când vor fi restabilite echilibrele macroeconomice. Între timp, Bulgaria a mărit în această perioadă viteza de acces în zona euro, depunând oficial documente pentru aderarea la ”antecamera zonei euro”, respectiv mecanismul cursului de schimb ERM II, un pas obligatoriu de doi ani înainte de adoptarea monedei euro, după cum scrie presa bulgară.
Pentru T2 2020, estimările guvernamentale indică o reducere a activității economice cu 14,4%, cele mai afectate fiind industria textilă, care va scădea cu 35%, iar industria prelucrătoare, care va coborî cu 18%. Documentul arată că guvernul a luat în calcul un scenariu care include o perioadă limitată la patru luni, din martie până în iunie, în care economia românească va fi influențată semnificativ de efectele crizei. După aceea, pe baza măsurilor de sprijin, ar urma să apară o revenire rapidă și pronunțată, cu o redresare puternică chiar a doua parte din T3 și o revenire completă la nivelul anterior crizei în T4. Un scenariu optimist, la fel precum cel pe care oficialii guvernamentali îl furnizează și publicului autohton.
Datoria publică, pe un periculos trend ascendent
Din document transpare și un semnal de alarmă privitor la datoria publică. Aceasta ar urma să ajungă la 40% din PIB la finalul acestui an, previziune mai optimistă decât cea prezentată de Comisia Europeană la începutul lunii – 46,2%. De altfel, Comisia prognozează că datoria publică ar putea ajunge la 54,7% în 2021, dacă se păstrează tendințele și programele de îndatorare din prezent. Trebuie menționat că Tratatul de la Maastricht prevede că țările membre ale Uniunii Europene pot avea un grad al datoriei publice de maxim 60% din PIB, iar la atingerea pragului de 50% din PIB regulamentele europene impun ca guvernele să ia măsuri – adică reduceri de cheltuieli bugetare, care nu se pot traduce decât prin (cel mult) înghețarea salariilor în sectorul public, a investițiilor și achizițiilor, poate și a cheltuielilor cu pensiile și asistența socială etc.
Banca Națională a României estimează că, pentru țara noastră, nivelul 40-45% din PIB al datoriei publice este un prag peste care probabilitatea de recesiune crește periculos de mult. Spre deosebire de țările cu economie dezvoltată, unde ponderea datoriilor în PIB până la care riscurile sistemice de recesiune sunt neglijabile ar fi de 85-90% din PIB, economiile emergente prezintă acest prag undeva la 35-45% din PIB.









