Hârjoana americano-chineză, la un nou nivel: crime la comandă, dosare secrete, acuze reciproce

Potrivit unor surse anonime din interiorul serviciilor secrete americane, citate de publicația Axios, președintele american Donald Trump a primit recent informații încă neconfirmate care ar fi indicat că China a oferit bani mai multor actori non-statali care activează în Afganistan pentru a ataca și ucide efectivele de soldați americani, potrivit site-ului Voice of America (VOA).

Un înalt oficial al administrației Trump a confirmat pentru VOA, sub condiția anonimatului, detalii despre ”informațiile declasificate” publicate de site-ul de știri Axios pe data de 30 decembrie 2020.

”Informațiile au fost incluse în briefing-ul președintelui din 17 decembrie, iar Trump a fost informat verbal cu privire la această chestiune de către consilierul pentru securitate națională Robert O’Brien”, potrivit Axios.

De asemenea, oficialii americani ar lucra pentru coroborarea mai multor seturi de informații, iar concluziile la care ar putea ajunge sunt de natură să alimenteze suplimentar tensiunile existente între Washington și Beijing.

Datele actuale nu precizează dacă așa-numiții actori non-statali cărora China le-ar fi oferit recompense pentru a ataca soldați americani fac parte din grupările talibane care poartă un război de uzură împotriva guvernului afgan susținut de SUA.

La începutul acestui an, mai multe rapoarte publicate de presa americană au indicat că Rusia ar fi încercat să plătească militanții insurgenţi din grupările talibane din Afganistan pentru a ataca şi a ucide soldații americani.

Cu toate acestea, Trump nu a chestionat niciodată Rusia pe această temă, cel puţin nu în mod public, respingând informaţiile publicate de presă drept ”fake news”.

“Nu sunt altceva decât știri false menite să denigreze China”, a ripostat joi și purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Wang Wenbin, în timpul conferinței de presă săptămânale. El a spus că acuzațiile au fost menite să ”murdărească imaginea Chinei” și să dăuneze relațiilor dintre cele două țări.

”Nu am început niciodată un război cu alții, nici vorbă să fi plătit actori non-statali pentru a ataca alte țări”, a subliniat Wang.

Purtătorul de cuvânt al diplomației chineze a afirmat că țara sa nu se implică în conflictele interne din Afganistan și a reiterat sprijinul Beijing-ului pentru procesul de pace și reconciliere inițiat de SUA, care urmărește încheierea a două decenii de război.

”Comunitatea internațională își poate formula o concluzie corectă și informată despre cine anume își încordează mușchii, cine anume poartă războaie prin proxy și cine provoacă probleme care perturbă pacea și stabilitatea regională”, a mai spus Wang, fără a da detalii.

Încă nu este clar dacă președintele ales Joe Biden a fost și el informat despre presupusul complot chinez.

“Echipele noastre vor căuta să afle cât de mult se poate despre aceste acuzații din partea administrației Trump, iar aceasta este o nouă ilustrare a motivelor pentru care avem nevoie de cooperare deplină între cele două echipe, inclusiv din partea Departamentului Apărării”, a declarat pentru CNN un oficial al echipei de tranziție a președintelui Biden.

Un nou episod dintr-un lung foileton al hârjoanei americano-chineze

Relațiile SUA-China au fost în ultima vreme tensionate pe mai multe dosare majore, care privesc comerțul bilateral, regimul proprietății intelectuale, dar și alte chestiuni stringente. De pildă, Washington-ul a fost extrem de critic cu privire la abuzurile asupra drepturilor omului pe care China le-ar fi comis împotriva minorității musulmane uigure din regiunea vestică a Chinei, Xinjiang.

Beijing-ul a negat, în repetate rânduri, acuzațiile că suprimă drepturile comunității musulmane uigure, spunând că toate aceste știri și rapoarte fac parte dintr-o campanie de propagandă occidentală menită să mânjească imaginea Chinei.

Michael Kugelman, directorul adjunct al programului pentru Asia de la Wilson Center din Washington, spune că nimic nu poate fi exclus, având în vedere cât de tensionată și de toxică a devenit relația dintre Statele Unite și China în ultima perioadă.

“Sunt sceptic că China ar face așa ceva, având în vedere că Beijing-ul este, în mare parte, de acord cu politica SUA din Afganistan și preferă să se mențină relativ departe de conflict în dosarul afgan. Nu cred că ar avea motive să își schimbe viziunea”, a spus Kugelman pentru VOA.

”Pe de altă parte, deși China are un profil diplomatic amplu în Afganistan, ea nu are o prezență foarte activă în materie de securitate și intelligence, așa că pare să-i lipsească o rețea bine structurată de colaborare cu militanții”, a spus el. ”Cu alte cuvinte, dacă Beijing-ul încearcă să lovească SUA, este mai probabil să o facă în altă parte”.

Statele Unite se află în plin proces de reducere a efectivelor de trupe din Afganistan, ca parte a unui acord semnat cu talibanii în februarie, cu scopul de a pune capăt războiului afgan, cea mai lungă intervenție pe teritorii străine din istoria SUA. Administrația Trump susține că vor mai rămâne în Afganistan aproximativ 2.500 de soldați americani până la jumătatea lunii ianuarie.

Acordul din februarie 2020 impune Americii și aliaților săi să își retragă toate forțele din țară până în mai 2021. De asemenea, prevede inițierea primelor discuții directe de pace între talibani și guvernul afgan, pentru negocierea unui acord de împărțire a puterii și de încetare a focului la nivel național.

Negocierile intra-afgane au început pe 12 septembrie și se vor relua în Qatar pe 5 ianuarie, după o pauză de trei săptămâni.