Idei de afaceri | Companiile care te învață cum să te droghezi în siguranță. Și nu doar atât…
Procedura e simplă: scuipi puțină salivă într-un tubușor și îl trimiți prin poștă la cel mai apropiat laborator al companiei. După câteva zile, vei primi rezultatele unei analize ADN cu ajutorul cărora vei învăța cum, cu ce și în ce cantități va trebui să-ți prepari ”porția”, în așa fel încât senzațiile să fie optime, iar sănătatea să îți fie afectată cât mai puțin. Cel puțin acestea sunt promisiunile companiei Endocanna Health, un start-up din Burbank, California, care evoluează pe o nișă cu adevărat inedită, dar care începe să prindă tot mai mult teren, scrie Bloomberg.
Kitul de testare la domiciliu, prin salivă, costă 199 de dolari, iar pe baza probei trimise de utilizator, compania analizează 57 de trăsături genetice care ar putea influența răspunsul sistemului nervos al clientului la consumul de marijuana, astfel încât să poată selecta cele mai bune varietăți și soiuri de plantă și să își administreze doza potrivită.
Și nu doar atât…
Pentru viitor, compania intenționează să analizeze factori similari și pentru anumite medicamente psihotrope.
”ADN-ul este amprenta fiecăruia dintre noi. Precum un GPS, el vă poate ghida către o experiență optimă și vă va ajuta să evitați situațiile neplăcute”, spune Len May, director executiv al startup-ului californian.
Endocanna se numără printre cele câteva companii aflate în faza de pionierat a acestui sector de piață. Scopul acestora este să utilizeze instrumentele oferite de precizia celor mai inovatoare cercetări de laborator, încercând să-i ajute pe oameni să înțeleagă cum vor reacționa la administrarea de canabis sau de droguri psihedelice, cum ar fi psilocibina (una dintre cele mai comune substanțe active din ciupercile halucinogene), MDMA (3,4-metilendioxi-N-metilamfetamină, mai pe scurt Ecstasy), DMT (N,N-dimetiltriptamina – principalul principiu psihoactiv din ayahuasca) și ketamina.
Ce este și la ce este bună farmacogenomica?
Companiile care cercetează terapii alternative pentru depresie, dependențe, dureri cronice sau pentru alte afecțiuni severe poftesc la câte o felie din piața globală în valoare estimată de 27 de miliarde de dolari a medicamentelor utilizate, în mod tradițional, în psihiatrie.
În acest sens, ”ciupercile magice” sau marijuana pot veni în ajutorul acestor pacienți, însă utilizarea acestora cu scop terapeutic poate fi uneori complicată sau riscantă.
Prin urmare, au apărut companii precum Endocanna, care încearcă să își ajute clienții să aleagă microdozele potrivite, ca să evite situațiile de ”bad trip” sau chiar apariția unor tulburări sau chiar patologii psihotice.
Farmacogenomica este ramura farmacologiei care studiază modul în care factorii genetici influențează reacțiile indivizilor la medicamente, fiind folosită cu un oarecare succes în tratamentele oncologice.
Deși nu există un consens științific cu privire la faptul că răspunsul unei persoane la orice tip de medicament psihiatric poate fi prognozat cu ajutorul geneticii, noile companii din domeniu, printre care și Endocanna, s-au implicat deja activ în cercetare și chiar au reușit să scoată pe piață produse adresate direct consumatorilor, cum sunt acele kituri de analiză salivară.
Lărgind puțin orizontul, dacă vor reuși să prevină reacțiile adverse grave ale medicamentelor psihedelice sau ale altor substanțe psihotrope, prin analizele ADN făcute oamenilor înaintea administrării acestora, succesul lor ar putea deschide noi drumuri atât în industria farmaceutică, cât și în cea a substanțelor recreative.
Bad mood, bad trip, bad choice…
Riscurile administrării defectuoase a substanțelor psihoactive pot fi mult mai importante decât un banal ”bad trip”.
Consumul de marijuana este adesea recomandat pentru a ușura stările de anxietate, dar, la unii oameni, poate avea un efect opus, adică le poate provoca.
Institutul Național pentru Studiul Abuzului de Droguri (National Institute on Drug Abuse – NIDA) spune că fumatul joint-urilor de marijuana în concentrație ridicată ar putea crește riscurile de a dezvolta diverse forme de psihoză. Pe de altă parte, o analiză din 2015 bazată pe datelor a 19.299 de pacienți din SUA care au luat substanțe psihedelice clasice, precum LSD, psilocibină sau mescalină, a arătat că aceștia nu prezentau risc crescut de a dezvolta probleme psihice de natura schizofreniei, a psihozelor, depresii, stări de anxietate sau predispoziție la suicid.
Merită spus, totuși, că nici ”bad trip”-urile nu sunt un efect advers demn de ignorat.
Un studiu realizat de Universitatea Johns Hopkins pe un eșantion de 1.993 de persoane care au raportat ”bad trip”-uri a indicat faptul că 11% dintre aceștia au declarat că s-au pus pe sine sau pe alții în pericol în timpul ”trip”-ului, iar 8% au căutat tratament pentru ceea ce credeau că ar putea fi simptome psihiatrice psihologice de durată.
”În lumina entuziasmului cultural pentru legalizare și dezincriminare, datele astea sunt foarte neliniștitoare pentru mine. Oamenii care încearcă aceste substanțe nu doar că spun că ar putea avea nevoie de tratament, ci se pot pune pe ei înșiși sau pe alții în pericol – chiar și în pericol de moarte”, spune Roland Griffiths, directorul Centrului pentru Cercetări Psihedelice și ale Conștienței din cadrul universității americane.
Câți bani se învârt în piață?
Riscurile nu-i descurajează defel pe investitori.
La bursa canadiană, companiile din sectorul substanțelor psihedelice au strâns 277 milioane de dolari din 2020 încoace, iar companiile care cultivă sau comercializează produse pe bază de canabis au adunat impresionanta sumă de 11,25 miliarde de dolari din 2016 până acum.
Din dragoste de frate
O companie din Vancouver, Entheon Biomedical, care a pus pe piață un test de salivă prin corespondență adresat persoanelor care vor să consume substanțe psihedelice, la un preț de 89 de dolari, se numără printre ele. Compania a intrat la bursă aproape de la început, anul trecut, printr-o procedură de preluare inversă.
Testul psihedelic al celor de la Entheon analizează cinci factori: o enzimă hepatică cu rol esențial în metabolizarea ketaminei, variațiile receptorilor serotoninei pentru a evalua ”sensibilitatea psihedelică”, alături de alți trei factori care măsoară ”riscul pentru sănătatea mintală”, printr-o analiză genetică a fragmentelor genetice despre care se consideră că influențează răspunsurile la THC (tetrahidrocanabinol) și CBD (canabidiol). Printre acestea se numără un test pentru gena AKT1, pe care NIDA a evidențiat-o ca fiind potențial corelată cu un risc mai mare de psihoză la persoanele care consumă marijuana.
Compania a luat naștere din dorința CEO-ului Timothy Ko de a-și ajuta fratele dependent de opiacee. După ce a încercat diverse tratamente tradiționale pentru mai multe afecțiuni mentale de care suferea, fratele lui Ko a murit acum doi ani.
”Unele dintre greutățile cu care ne-am confruntat ca familie a apărut din faptul că ne confruntam cu o mulțime de incertitudini cu privire la afecțiunea concretă de care suferea și la ce fel de medicamente i s-ar putea administra ca să-l ajute”, spune Ko.
Compania își bazează rezultatele trimise clienților pe câteva zeci de studii științifice publicate în reviste de specialitate, în care au fost investigate potențiale legături între factorii genetici și răspunsul organismului la substanțe, fără să ofere răspunsuri ferme și definitive.
Compania desfășoară, la rândul său, cercetări privind activitatea electrică cerebrală ilustrată prin electroencefalograme la pacienții supuși terapiilor asistate psihedelic, în încercarea de a găsi răspunsuri cât mai concludente la întrebările privind legăturile dintre varianța genetică și răspunsul la substanțe.
O știință la început de drum
Roland Griffiths crede că este încă prea devreme pentru a ști cu exactitate dacă un plan de tratament cu substanțe psihedelice ar putea fi personalizat în raport de bagajul genetic al fiecărei persoane.
”În prezent, în cadrul acestui nou câmp de cercetare, cel al așa-numitei psihiatrii de precizie, nu au fost identificați încă nici măcar predictori genomici de precizie ai răspunsurilor indivizilor la cele mai multe dintre intervențiile psihiatrice obișnuite, darmite la psihedelice”, spune el.
În ceea ce privește marijuana, sunt și alți factori, în afară de cei genetici, despre care se cunoaște că determină răspunsul organismului la administrare.
”Este vorba și despre ce a mâncat persoana respectivă în acea zi, la ce oră din zi ia substanța și cât de bine s-a hidratat”, spune dr. Jan Roberts, un psihoterapeut din New York, specializat în canabis și sănătate mintală.
De pildă, unele alimente, precum fructele de mango, au reputația de a spori efectele canabisului, spune dr. Roberts.
Cei de la Entheon cred că există destulă cerere pe piață pentru testele salivare pe care le trimit clienților lor, deși, în realitate, înțelegerea științifică a modului în care genetica influențează sensibilitatea și răspunsul organismelor la diferite substanțe, precum și a legăturilor acestora cu sănătatea mintală, este în plină evoluție.
Cercetările continuă
În ciuda incertitudinilor, sunt și alte companii care continuă cercetările, atât asupra medicamentelor psihoactive, cât și a drogurilor recreaționale.
Atai Life Sciences NV este un holding din Berlin care are peste zece companii afiliate care studiază substanțe psihoactive și efectele lor asupra organismelor umane. Printre acestea se numără PsyProtix, o societate mixtă care cercetează legăturile dintre depresie, genetice și așa-numita metabolomică, adică studiul metaboliților din celule.
O altă companie care a pariat pe psihiatria de precizie este startup-ul new-york-ez, Mind Medicine, iar cercetările lor nu se limitează doar la genetică.
Scopul declarat al companiei este acela de a utiliza informații obținute de la diverse gadget-uri pe care le folosesc oamenii, precum counter-e de pași, senzori de ritm cardiac sau dispozitive de monitorizare a somnului, pe care le coroborează cu eventualele efecte secundare ale medicamentelor administrate anterior, pentru a-i ajuta pe pacienții psihiatrici să afle tipul și dozele de medicamente care i-ar ajuta cel mai mult.
Rezultatele cercetătorilor vor fi apoi puse în slujba dezvoltării unor posibile noi substanțe medicamentoase, inclusiv pe baza unor psihoactive ca LSD, MDMA, DMT sau 18-MC, un derivat al ibogainei, o substanță folosită în tratamentele neurasteniei și atoniei musculare.
CEO-ul Mind Medicine, Rob Barrow, spune că nu crede în entuziasmul creat în jurul testelor ADN la domiciliu.
”Testarea genomică poate fi îmșelătoare, chiar și pentru persoanele care știu foarte bine ce fac și cu ce se mănâncă, deci chiar și pentru medici”, susține el.
Bad trip? Maybe not a bad choice…
În industria de profil s-a creat chiar o dezbatere privitoare la efectele neplăcute pe termen scurt ale consumului de substanțe psihedelice.
De pildă, Christian Angermayer, președintele grupulu berlinez Atai, spune că, deși dezvoltarea unor tulburări psihotice sau chiar a psihozei de durată este de evitat, un ”bad trip”, adică o experiență negativă apărută în urma consumului unei doze de substanțe psihedelice, ar putea să fie, în unele cazuri, chiar de dorit.
O anumită categorie de consumatori apelează la aceste substanțe pentru a face față experiențelor negative din viața reală, precum anumite traume personale sau stări depresive
”Un bad trip ar putea să nu fie chiar cel mai rău lucru care ți se poate întâmpla. Ba dimpotrivă, pe unii îi ajută să își învingă demonii”, spune Angermayer.









