În lipsa unui program național de screening, doar una din 11 românce își face o mamografie
La nivelul Uniunii Europene, două treimi dintre femeile cu vârsta cuprinsă între 50 și 69 de ani și-a făcut o mamografie în intervalul ultimilor doi ani, potrivit datelor Biroului European de Statistică – Eurostat. România este, de departe, pe ultimul loc la acest capitol, cu doar 9% dintre femeile cu această vârstă realizând acest tip de investigație.
La nivel național, Suedia (95%), Finlanda (92%), Danemarca (82%), Portugalia (81%), Luxemburg și Olanda (ambele 78%) au înregistrat cea mai mare pondere a femeilor de această vârstă care au făcut o examinare mamografică cu raze X în ultimii doi ani, potrivit datelor cuprinse într-o anchetă europeană realizată de Eurostat pe această temă.
La polul opus, doar în patru țări UE ponderea femeilor cu vârsta cuprinsă între 50 și 69 de ani care au făcut o mamografie în ultimii doi ani se situează sub 50%. De departe, România este pe ultimul loc, cu doar 9%. Celelalte țări sunt Bulgaria (36%), Estonia (44%) și Letonia (49%).

Ponderea femeilor cu vârsta cuprinsă între 50-69 de ani care au făcut o mamografie în ultimii doi ani. Sursa: Eurostat.
Mamografia este o investigație cu raze X care are ca scop descoperirea cancerului de sân în stadii precoce, atunci când este mai ușor de tratat și înainte ca tumoarea să crească suficient de mare pentru a putea fi simțită prin palpare. Mamografia de screening reprezintă standardul de aur în depistarea precoce a modificărilor maligne sau benigne apărute la nivelul sânilor.
România este una dintre puținele țări europene care nu derulează un program de screening pentru depistarea precoce a cancerului mamar.
Cancerul de sân reprezintă o problemă majoră de sănătate publică în România, fiind cel mai frecvent cancer diagnosticat și prima cauză de deces prin cancer în populația feminină din România.
Chiar dacă există dovezi consistente că screening-ul populațional organizat pentru cancerul de sân reprezintă o metodă eficace de depistare a acestui tip de cancer în stadii inițiale de boală și implicit de creștere a supraviețuirii, în România până în prezent nu a fost introdus un asemenea tip de screening, decât sub forma unui screening oportunist (examen mamografic – mai accesibil femeilor din mediul urban) și a unui studiu de fezabilitate regional pe o populație de 5000 femei cu vârste cuprinse între 50-69 ani.
Începând cu anul 2014, s-a menționat explicit în Strategia Națională de Sănătate introducerea procedurilor de screening populațional organizat inclusiv pentru cancerul de sân, urmată de acțiunile de accesare a finanțării nerambursabile pentru elaborarea metodologiilor, platformei informatice integrate pentru screening și a implementării unui pilot multi-regional de screening populațional organizat pentru cancer de sân, toate acestea având ca scop final realizarea unui Program Național de Screening pentru Cancer de Sân, potrivit unui raport al Institutului Oncologic ”Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca
Totuși, până acum nu s-a întreprins nimic concret în această privință, iar, în contextul pandemiei de Covid-19, niciunul dintre partide nu pare să își fi propus asta în programul său politic.