În prima parte a anului, România a fost singura țară din UE cu creștere a investițiilor

Un raport al Băncii Transilvania, realizat de Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică al băncii, arată că declinul mai puțin abrupt al economiei României în trimestrul al doilea din acest an în comparație cu cel al Zonei Euro se datorează, în special, faptului că investițiile productive au continuat să crească.

Eurostat a comunicat recent datele cu privire la evoluția PIB-ului și componentelor în țările membre ale Uniunii Europene în trimestrul II și prima jumătate a anului curent. Conform acestor statistici PIB-ul Zonei Euro (principalul partener economic al României) s-a ajustat pentru al doilea trimestru consecutiv în T2, cu o dinamică anuală în intensificare la 14,9%.

Scăderea economiei cu un ritm record în T2 a fost determinată de incidența pandemiei și restricțiile implementate pentru contracararea acestui șoc fără precedent în ultimele decenii. Economia României a consemnat un ritm anual de declin de 10,3% în T2, nu la fel de sever precum cel înregistrat în Zona Euro. Această evoluție a fost determinată, în principal, de faptul că investițiile productive (motorul economiei) au continuat să crească în România (cu o dinamică anuală în decelerare la 2,2%) și s-au ajustat cu un ritm anual de peste 20% în Zona Euro, scrie Rădulescu în raportul citat.

Economistul Băncii Transilvania observă că România a fost singura țară din Uniunea Europeană în care investițiile productive au crescut în trimestrul al doilea și în prima jumătate a anului curent.

Majorarea investițiilor productive pentru al șaselea trimestru consecutiv în T2 (într-un context caracterizat prin restricții fără precedent) a fost susținută de mixul relaxat de politici economice (inclusiv nivelul redus al costurilor reale de finanțare), dar și de potențialul de dezvoltare din economia internă. Se poate spune că firmele au continuat proiectele de investiții lansate la începutul acestui an, evidențiindu-se dinamica din sectorul construcțiilor, susținută și de majorarea cheltuielilor de capital ale statului.

”Considerăm că dinamica favorabilă a investițiilor productive în T1 și T2 exprimă premise pentru o tranziție rapidă de la ciclul post-criză la ciclul post-pandemie. De asemenea, consumul privat (principala componentă a PIB) a scăzut în România cu 13,2% an/an în T2, un ritm de declin inferior celui înregistrat în Zona Euro (16% an/an). Nu în ultimul rând, consumul guvernamental s-a majorat cu 4,4% an/an în T2 în România, spre deosebire de scăderea cu 2,5% an/an înregistrată în Zona Euro”, mai arată raportul.

Conform scenariului macroeconomic central revizuit recent, PIB-ul României ar putea crește cu un ritm mediu anual de peste 2,5% în perioada 2020-2022, ajustarea din acest an (determinată de incidența pandemiei) urmând să fie contrabalansată de redinamizarea din 2021 și 2022.

”În acest scenariu ne așteptăm la majorarea investițiilor productive cu o dinamică medie anuală de peste 6%, perspectivă susținută de persistența unui mix relaxat de politici economice pe termen mediu la nivelul Uniunii Europene și în România. Pe de o parte, costurile reale de finanțare se vor menține la un nivel scăzut/accesibil, conform semnalelor de politică monetară. Pe de altă parte, programele Next Generation și cadrul financiar multianual 2021-2027 vor avea impact pozitiv pentru antrenarea investițiilor private. Spre exemplu, conform Next Generation România ar putea beneficia de subvenții nete de peste 5% din PIB-ul anului 2019”, concluzionează Andrei Rădulescu.