Încep lucrările de forare ale celor mai lungi tuneluri feroviare din România. Cum arată astăzi topul acestora?

Compania grecească Aktor a anunțat că marți, 5 martie, va începe operațiunile de forare la tunelurile de pe tronsonul de cale ferată dintre stațiile Apața și Cața, de pe magistrala feroviară 300, între Brașov și Sighișoara, anunță publicația de specialitate Club Feroviar.

”Viitoarea magistrală feroviară Brașov – Sighișoara începe să prindă contur odată cu demararea de către Aktor, membră a grupului Intrakat, a celor mai dificile lucrări de pe traseul acesteia: forajul tunelurilor pe tronsonul Apața-Cața, care va fi realizat cu ajutorul a patru TBM-uri (utilaje de forare a tunelurilor)”, se arată într-o informare de presă transmisă de Aktor.

Potrivit reprezentanților constructorului elen, marți, 5 martie, la ora 12:00, primul TBM va fi pornit în cadrul unei ceremonii, pe șantierul din zona Racoș-Ormeniș, județul Brașov. Cele două tuneluri vor avea lungimi de 6914 metri (tunelul Ormeniș), respectiv 5.095 metri (tunelul Homorod), urmând ca, după finalizarea lucrărilor, acestea să fie cele mai lungi tuneluri din rețeaua feroviară din România.

CNCF CFR SA și asocierea Railworks (Alstom, Arcada, Aktor, Euroconstruct Trading 98) au semnat pe 5 martie 2020 contractul de execuție pentru lucrările de modernizare a loturilor 1 și 3 din tronsonul de cale ferată Brașov-Sighișoara, respectiv Brașov-Apața și Cața-Sighișoara, cu o lungime de 86 de kilometri.

Semnarea contractului a avut loc după soluționarea în justiție a contestațiilor, care a durat aproape patru ani (timp în care lucrarea ar fi putut fi deja finalizată).

Pe lotul 2, Apața-Cața, Asocierea Railworks a fost desemnată câștigătoare a licitației în luna decembrie 2019. Oferta câștigătoare a avut un preț de 2,72 miliarde lei, inferior celui propus de FCC – Astaldi, respectiv 2,84 miliarde lei și celui al turcilor de la Alsim Alarko, 2,85 miliarde lei. Contractul a fost semnat în 2020, după soluționarea contestațiilor.

Lucrările pe secțiunile 1 și 3 sunt realizate în proporție de 24,58%, conform celor mai recente date publicate de CNCF CFR SA (aferente lunii decembrie 2023), așa cum a scris recent Club Feroviar. Pe lotul 2, Apața-Cața, stadiul fizic al lucrărilor a ajuns la 20,29%.

Cele mai lungi tuneluri feroviare din România

De la finalul lunii iunie a anului 2018, cel mai lung tunel al rețelei feroviare din România – tunelul Teliu, de 4369.5 de metri, construit în 1929, rămăsese izolat și nepracticabil, dupa ce viaductul Budila, ce traversa raul Tărlung, s-a prăbușit în urma viituriilor.

În toamna anului 2022, după refacerea viaductului Budila, circulația pe relația Brașov – Întorsura Buzăului s-a reluat, așa că tunelul Teliu a redevenit cel mai lung din România.

Tunelul Teliu se află în apropierea comunei brașovene cu același nume, între stațiile Poiana Florilor și Întorsura Buzăului.

Construcția căii ferate a durat 9 ani. Proiectarea a început în 1922, construcția tunelului de pe traseu s-a efectuat între 1924-1929, iar inaugurarea liniei a avut loc la data de 25 iunie 1931.

Pe durata celor patru ani de lucrări la viaductul Budila, cel mai lung tunel feroviar funcțional a fost tunelul Tălășmani, de 3330 de metri, construit încă și mai devreme, în 1912. Acesta se află în nordul județului Galați, aproape de granița cu județul Vaslui, și prezintă probleme majore de mentenanță și structură, din cauza infiltrațiilor și a solului nisipos și instabil.

Tălășmani este unul dintre puţinele tuneluri din ţară construite la altitudine joasă, undeva în jurul valorii de 150 metri peste nivelul mării.

Tunelul traversează dealurile ce separă bazinele hidrografice ale Prutului şi Siretului. Construcția tunelului, executată în totalitate ”la zi” (adică prin excavarea zonei, construirea structurii și apoi acoperirea acesteia pentru refacerea reliefului inițial), a început în vara anului 1906 şi a fost finalizată în decembrie 1911.

Tunelul se află pe linia secundară Galați – Târgu Bujor – Berești – Bârlad, aflată într-o stare precară, dar pe care încă circulă trenuri ale operatorului privat TransFeroviar Călători.

Al treilea cel mai lung tunel feroviar din România se află tot pe o linie secundară, tunelul de la Dealul Ștefăniței, de sub pasul Șetref, care face legătura între Maramureș și Transilvania, între Munții Ţibleş şi Munţii Rodnei, pe linia Sighetu Marmației – Valea Vișeului – Vișeu de Jos – Salva. Acesta are 2388.45 de metri și a fost construit între 1948 și 1949. Tunelul a fost inaugurat pe 28 decembrie 1949.

Următoarele două cele mai lungi tunele din țară ar fi trebuit să fie cele de pe defuncta linie Vâlcele – Bujoreni Vâlcea – Râmnicu Vâlcea, tronson feroviar ale cărui lucrări au fost abandonate. Pe această linie erau proiectate tunelurile Gibei (2240 metri) și Ploștina (1910 metri). Ambele tuneluri, forate gata, au fost dezafectate în 1990.

Dintre tunelurile operaționale ale rețelei feroviare actuale, locurile 4 și 5 în topul lungimii sunt ocupate de cele două tuneluri de la Mestecăniș (1666 de metri, respectiv 1622 de metri), de pe linia Suceava – Vatra Dornei – Ilva Mică.