Indicele competitivității fiscale: Care sunt țările cu cele mai bune performanțe din Europa?
Stabilirea cotelor de impozitare este o sarcină delicată pentru factorii de decizie politică, care trebuie să promoveze echitatea fără a împinge firmele și persoanele fizice cu venituri mari către jurisdicții cu impozite mai mici. Potrivit Tax Foundation, care sunt țările care procedează corect?, se întreabă Euronews.
Veniturile fiscale joacă un rol esențial în finanțarea serviciilor publice. În 2023, raportul dintre impozite și produsul intern brut (PIB) în cadrul UE a fost de 40,0%, potrivit Eurostat.
Cu toate acestea, politicile și ratele fiscale variază foarte mult între țările europene, datorită priorităților economice și modelelor sociale diferite.
Indicele internațional de competitivitate fiscală (ITCI) al Tax Foundation compară modul în care diferite țări își concep sistemele fiscale, iar cei doi factori principali pe care îi ia în considerare sunt competitivitatea și neutralitatea.
Un sistem fiscal competitiv menține rate marginale de impozitare scăzute pentru a încuraja investițiile și creșterea economică, în timp ce un sistem neutru urmărește să obțină cele mai mari venituri cu cele mai puține distorsiuni economice.
O clasare mai bună nu merge întotdeauna mână în mână cu rate de impozitare mai mici.
„Țările pot îmbunătăți structura fiscală fără a pierde prea multe venituri, reducând complexitatea și ineficiențele sistemelor lor fiscale”,
a declarat Alex Mengden, analist politic la Tax Foundation, pentru Euronews Business.
Deci, care sunt țările cu cele mai bune scoruri în materie de competitivitate fiscală în Europa?
Statele baltice conduc clasamentul, Franța și Italia ocupă ultimele locuri
Dintre cele 27 de țări europene incluse în index, scorurile generale variază de la 45,8 în Franța la 100 în Estonia. Aceasta înseamnă că Estonia are cel mai competitiv și neutru sistem fiscal, în timp ce Franța are cel mai slab scor.
„Franța s-a plasat pe ultimul loc în index prin aplicarea mai multor suprataxe asupra marilor corporații, care au crescut temporar rata marginală maximă a impozitului pe profit la 36,1%, cea mai mare rată din OCDE, cu aproape 12 puncte procentuale peste media OCDE”,
a spus Mengden.
Din cauza unei suprataxe temporare, rata marginală maximă a impozitului pe profit în Franța este de 36,1%, cea mai mare din OCDE și cu aproximativ 11,9 puncte procentuale peste media OCDE de 24,2%.
O suprataxă este o taxă suplimentară percepută pe lângă o taxă existentă — în esență, o taxă temporară sau suplimentară adăugată la o rată standard.
Aceasta este adesea utilizată în perioade de deficite mari, crize sau profituri excepționale și poate face ca sarcina fiscală globală a unei țări să pară mai mare decât sugerează rata de bază.
Fără suprataxa, rata standard a impozitului pe profit în Franța este de aproximativ 25%.
Între timp, cele trei state baltice, Estonia, Letonia și Lituania, domină vârful clasamentului. Letonia (92,8) urmează Estonia, în timp ce Lituania (81,8) ocupă locul patru, imediat după Elveția (86).
Țările nordice — Suedia (76,1), Norvegia (68,8), Finlanda (66,8), Danemarca (64,3) și Islanda (63,7) — se situează în mijlocul clasamentului.
În timp ce țările din Europa Centrală și de Est înregistrează, în general, scoruri mai bune, cele din Europa de Vest au scoruri slabe.
La coada clasamentului, Italia (50,3), Polonia (54,7) și Spania (57,9) urmează Franța. Portugalia (58,2), Regatul Unit (59,1), Irlanda (61,3) și Belgia (63,2) urmează. Împreună, acestea au obținut cele mai slabe rezultate.
Ungaria (78,7), Cehia (77,4) și Turcia (75,9) se află, de asemenea, în top 10, cu scoruri semnificativ mai mari decât cele ale țărilor cu cele mai slabe rezultate.
Țările de Jos (71,4), Austria (69,6), Germania (68,9) și Grecia (67,0) se situează la mijlocul clasamentului.









