Inflația din cea mai mare economie a Uniunii Europene a crescut în luna august
Inflația din Germania a crescut în luna august pe fondul majorării prețurilor la energie cauzate de conflictul din Iran, însă creșterea a fost mai mică decât se aștepta, iar inflația de bază s-a stabilizat, atenuând temerile că presiunile asupra prețurilor generate de război s-ar putea extinde la scară mai largă în economie, potrivit ESM Magazin.
Inflația a crescut la 2,9% față de aceeași perioadă a anului trecut, de la 2,8% în luna precedentă, potrivit datelor preliminare publicate luni de Oficiul Federal de Statistică.
Analiștii chestionați de Reuters estimaseră că indicele prețurilor de consum armonizat la nivelul UE se va situa la 3,1% în luna august.
Inflația din sectorul energetic a determinat această creștere, ajungând la 10,5% în august, de la 8,3% în luna precedentă.
Războiul din Iran a determinat creșterea prețurilor la energie și materii prime în lunile anterioare, iar guvernul german se așteaptă acum ca inflația să accelereze până la 2,7% în acest an și la 2,8% în 2027.
Ralph Solveen, economist senior la Commerzbank, nu se așteaptă la o escaladare suplimentară a conflictului în regiunea Golfului și, în consecință, prețurile la energie vor scădea ușor.
„Cu toate acestea, din cauza incertitudinii persistente, prețurile vor rămâne semnificativ peste nivelurile înregistrate înainte de războiul din Iran”,
a adăugat el.
Inflația de bază se stabilizează
Inflația de bază, care exclude prețurile volatile la alimente și energie, a rămas neschimbată față de luna precedentă, la 2,4%.
„Din perspectiva Băncii Centrale Europene, acest nivel este încă prea ridicat și este puțin probabil să scadă pe termen scurt”,
a declarat Solveen.
Datele din Germania sunt publicate înaintea anunțării marți a ratei inflației din zona euro.
Se preconizează că inflația în blocul UE va ajunge la 3,3% în luna august, în creștere față de 2,9% în luna precedentă, potrivit economiștilor chestionați de Reuters.
Responsabilii BCE sunt pregătiți să majoreze ratele dobânzilor la următoarea lor ședință din septembrie pentru a limita efectele secundare ale războiului din Iran, dar nu sunt dispuși să dea semnale privind o înăsprire suplimentară a politicii monetare după aceea, au declarat surse pentru Reuters.
„Dacă vor fi necesare noi majorări ale ratei dobânzii după aceea va depinde probabil în primul rând de faptul dacă prețurile ridicate din sectorul energetic vor produce, în cele din urmă, efecte de propagare vizibile”,
a declarat Elmar Voelker, analist la LBBW.
Inflația din sectorul serviciilor a scăzut la 2,8%, de la 2,9% în luna precedentă, înregistrând o scădere pentru a doua lună consecutivă.
„Până în prezent, nu există semne că prețurile mai mari la energie s-ar fi propagat către o dinamică mai puternică a prețurilor în alte categorii”,
a declarat Dirk Schumacher, economist-șef la KfW.
Se preconizează că inflația va depăși 3%
„Vestea proastă este că nu se întrevede o îmbunătățire rapidă a situației, ceea ce înseamnă că inflația ar putea depăși din nou pragul de 3% în toamnă”,
a afirmat Voelker.
Carsten Brzeski, directorul global al departamentului de macroeconomie la ING, a fost de acord că inflația globală va crește peste 3% și ar putea rămâne la acest nivel cel puțin până la sfârșitul anului.
„Împreună cu unele efecte în lanț ale prețurilor mai mari la energie asupra costurilor de transport, precum și cu impactul inflaționist al secetei asupra prețurilor alimentelor și a altor produse industriale, ar putea dura până la sfârșitul anului 2027 înainte ca inflația globală să scadă din nou sub 2%”,
a spus Brzeski.









