Inflația din zona euro este 2,8%. Va fi suficient pentru ca BCE să ia o pauză?

Cifrele finale ale Eurostat, publicate vineri, au arătat că inflația anuală a scăzut de la 3,2% în mai la 2,8% în iunie, prima scădere de când prețurile au început să crească accelerat în ianuarie, cu mai puțin de o săptămână înainte ca Consiliul Guvernatorilor BCE să-și anunțe joi decizia de politică monetară și să decidă dacă prima majorare a ratei dobânzii din iunie, prima din ultimii aproape trei ani, ar trebui urmată de o altă majorare, scrie Euronews.

Datele din raport indică o tendință de încetinire.

Inflația de bază, care exclude energia, alimentele, alcoolul și tutunul, a încetinit de la 2,6% la 2,4%, inflația la energie s-a redus de la 10,8% la 8,5%, iar cea din sectorul serviciilor a scăzut de la 3,5% la 3,2%, rata globală înregistrând o scădere în 22 dintre cele 27 de state membre ale UE.

Dintre cele patru mari economii ale zonei euro, Germania s-a situat la 2,4%, Franța la 2%, Italia la 3% și Spania la 3,6%.

Aceste cifre sunt importante având în vedere contextul anterior.

În iunie, BCE a majorat rata dobânzii la facilitatea de depozit de la 2% la 2,25%, prima creștere din ultimii aproape trei ani, după ce războiul din Iran a determinat inflația din zona euro să atingă 3,2% în mai, cel mai ridicat nivel înregistrat din septembrie 2023.

Reaprinderea conflictului în care este implicat Iranul

Complicația este că șocul care a stat la baza majorării ratei dobânzii din iunie a revenit.

Prețurile petrolului s-au apropiat de 120 de dolari pe baril în martie, înainte de a scădea la aproximativ 72 de dolari în urma unui acord de pace provizoriu încheiat la sfârșitul lunii iunie. Cu toate acestea, armistițiul s-a deteriorat grav în această lună.

Statele Unite și Iranul au lansat noi atacuri reciproce; Teheranul a atacat nave comerciale și a amenințat exporturile regionale de energie, în timp ce Washingtonul a reimpus sancțiuni și a înăsprit blocada navală, determinând creșterea prețului țițeiului Brent la 87 de dolari pe baril vineri.

Această nouă escaladare a reînviat posibilitatea unei majorări surpriză a ratei dobânzii joi, potrivit ING, deși banca se așteaptă în continuare ca BCE să mențină ratele neschimbate, considerând că o a doua majorare este mai probabilă în septembrie.

De asemenea, ședința din iulie nu este una de prognoză, ceea ce le oferă factorilor de decizie un pretext pentru a aștepta proiecțiile economice actualizate înainte de a lua măsuri suplimentare.

Ce a semnalat Lagarde

În cadrul discursului susținut la forumul BCE de la Sintra, în urmă cu câteva săptămâni, președinta BCE, Christine Lagarde, a insistat că majorarea ratei dobânzii din iunie nu a fost o „majorare de asigurare”, ci un răspuns la o problemă reală de inflație. Ea a menționat că proiecțiile BCE arată că inflația va reveni la ținta de 2% abia la sfârșitul anului 2027 și numai dacă politica monetară va fi înăsprită și mai mult.

Lagarde a refuzat, de asemenea, să se angajeze în prealabil față de o traiectorie de politică monetară, afirmând că „orientările prospective nu sunt la ordinea zilei” și că deciziile vor continua să fie luate de la o ședință la alta, pe baza datelor economice care vor fi publicate.

BCE rămâne singura bancă centrală occidentală importantă care a trecut efectiv la acțiune.

Rezerva Federală a Statelor Unite a menținut rata dobânzii de referință neschimbată, la 3,50%–3,75%, în luna iunie, cu ocazia primei ședințe a lui Kevin Warsh în calitate de președinte, deși tonul său agresiv a destabilizat piețele.

De asemenea, Banca Angliei a menținut rata dobânzii bancare neschimbată la 3,75%, în urma unui vot cu 7 la 2, doi membri ai comitetului de politică monetară preferând o majorare la 4,0%, în timp ce Banca Japoniei a majorat rata dobânzii de politică monetară la 1,0%, cel mai ridicat nivel din ultimii 31 de ani.