De ce este Europa Centrală expusă unui risc sporit de știri false înainte de alegerile europene?

Statistici recente arată că cel puțin jumătate din populația unor țări precum Slovacia, Polonia și Republica Cehă este expusă la dezinformări online, arată Euronews.

Aproximativ 45% din populația Republicii Cehe a fost expusă la relatări false în primul trimestru al anului 2024, potrivit noilor cifre ale Observatorului central-european al mediilor digitale.

Această cifră a fost chiar mai mare în Slovacia, situându-se la aproximativ 58%.

CEDMO a precizat că, în luna martie, slovacii au raportat că s-au confruntat cu mai multe dezinformări decât cu știri corecte – de fapt, acest lucru s-a întâmplat pentru prima dată din august anul trecut.

Un raport separat realizat de Digital Poland sugerează că până la 84% dintre polonezi au întâlnit știri false, nouă din 10 respondenți crezând cel puțin o informație falsă.

Rezultatele arată o tendință periculoasă, care este deosebit de alarmantă în perioada premergătoare alegerilor europene.

Potrivit doctorului Péter Krekó, coordonator al Observatorului maghiar pentru mass-media digitală, țările din Europa Centrală și de Est sunt expuse unui risc deosebit de dezinformare din cauza proximității lor față de Rusia.

“Rusia a fost întotdeauna un anumit tip de laborator pentru dezinformare, de narațiuni pro-ruse”, a declarat acesta pentru The Cube.

Krekó a explicat că regiunea a aparținut anterior sferei de influență sovietică, fiecare țară fiind condusă de regimuri comuniste, pro-sovietice, ale căror rămășițe pot fi încă observate la anumiți politicieni actuali.

“Acestea sunt țări în care Rusia are pur și simplu rețele mai bune… și politicieni care sunt destul de pregătiți să răspândească narațiunile rusești”, a spus el. “Și, în special în țările slave, cred că există o rezonanță mai mare la acest tip de mesaje decât în alte părți ale Europei.”

Cu toate acestea, nu doar la dezinformarea pro-rusă este expusă regiunea, iar același lucru este valabil și pentru restul Europei.

Narațiunile false privind războiul din Ucraina, schimbările climatice, imigrația și sănătatea publică – de exemplu, știrile false despre pandemia COVID-19 – pot fi la fel de răspândite în vestul Europei ca și în est.

Aceste subiecte tind să fie colportate de extrema dreaptă, potrivit experților, și înregistrează o creștere deosebită a răspândirii lor în perioada premergătoare alegerilor europene.

“După cum puteți auzi din listă, nu există nimic cu adevărat special, sincer, în ceea ce privește Europa Centrală și de Est, în sensul că toate acestea sunt subiecte pe care le puteți vedea și în Europa de Vest”, a declarat Krekó. “Desigur, există variante naționale ale diferitelor subiecte, dar subiectele generale sunt cam aceleași peste tot.”

De fapt, experții spun că în zilele noastre suntem cu toții mai susceptibili la dezinformare din cauza modului în care absorbim și digerăm pasiv mass-media: am trecut de la “homo sapiens” la “homo videns” – oameni care se uită.

“Înseamnă că înghițim, reflectăm, transmitem mesaje și gândim, din cauza dominației social media și a comunicării, precum și a simplificării conținutului”, a declarat pentru The Cube Dr. Robert Rajczyk, profesor asociat la Institutul de Jurnalism și Comunicare Media de la Universitatea Silezia din Katowice.

Acesta a spus că informațiile false sunt operate cu diferite instrumente, și anume persuasiunea, propaganda și manipularea.

Având în vedere că mai sunt doar câteva săptămâni până la alegerile europene, este posibil ca actorii rău intenționați să utilizeze inteligența artificială pentru a lansa mii de micro-campanii cu strategii de micro-targetare destinate potențialilor alegători, mai degrabă decât o singură campanie electorală de amploare, potrivit lui Rajczyk.

Krekó a remarcat, de asemenea, că actorii politici plătesc marilor platforme tehnologice, cum ar fi Facebook și YouTube, sume enorme de bani pentru campanii publicitare, multe dintre acestea răspândind dezinformări.

În ciuda acestui fapt, există diverse modalități prin care vă puteți proteja de orice știri false pe care le-ar putea împărtăși.

“În primul rând, folosim surse de informații de încredere, de obicei mass-media mainstream, mai degrabă decât comentariile online, de exemplu”, a declarat Rajczyk. “Alfabetizarea media, educația și verificarea faptelor sunt, în opinia mea, cea mai bună soluție pentru dezinformare și ne pot oferi libertatea de alegere în timpul alegerilor europene.”

El a adăugat că ar trebui să ne asigurăm că suntem implicați în viața politică.

“Fiți critici”, a spus el. “Gândirea critică este ideea centrală a protecției împotriva dezinformării. Bineînțeles, nu sugerez să nu mai folosiți internetul și rețelele sociale, dar verificați informațiile.” “Să avem obiceiul de a verifica totul, să verificăm faptele, să verificăm tot ceea ce este senzațional, incredibil sau șocant”, a adăugat Rajczyk. “Să învățăm cum să folosim social media în mod corespunzător.”