INS: În anul 2025, aproape unul din cinci români era afectat de sărăcie

În 2025, 18,4% din populaţia rezidentă trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent, iar peste 1 din 6 (16,8%) persoane a fost afectată de deprivare materială şi socială severă, anunţă, luni, Institutul Naţional de Statistică (INS).

În acelaşi timp, 785 mii persoane de până la 65 de ani (5,6%) trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii.
Pe sexe, rata sărăciei a fost mai ridicată în rândul femeilor cu 0,7 puncte procentuale decât în rândul bărbaţilor (18,7% faţă de 18,0%). Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a întâlnit în rândul persoanelor de 18-24 ani (25,8%) şi a celor de 0-18 ani (23,6%).

Dacă în anul 2025 nu s-ar fi plătit pensiile şi celelalte transferuri sociale, aproape 4 din 9 persoane (44,2%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative.

Rata sărăciei relative (AROP, estimată pe baza veniturilor totale disponibile, exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospodăriei) a fost în anul 2025 de 18,4%, mai puţin cu 0,6 puncte procentuale faţă de anul precedent. Numărul persoanelor sărace a fost în valori absolute de 3468 mii persoane, mai puţine cu 127 mii persoane, comparativ cu 2024, în scădere cu 3,5%.

Pe sexe, rata sărăciei a fost mai ridicată în rândul femeilor cu 0,7 puncte procentuale decât în rândul bărbaţilor (18,7% faţă de 18,0%). Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a întâlnit în rândul persoanelor de 18-24 ani (25,8%) şi a celor de 0-18 ani (23,6%).

Rata sărăciei persoanelor care trăiau în gospodării cu minori şi tineri de 18-24 ani dependenţi a fost 21,2% în anul 2025 (în scădere cu 1,4 puncte procentuale faţă de anul 2024, în plus cu 6,7 puncte procentuale decât cea a persoanelor care trăiesc în gospodării fără minori şi tineri dependenţi).

Dacă în anul 2025 nu s-ar fi plătit pensiile şi celelalte transferuri sociale, aproape 4 din 9 persoane (44,2%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative şi în mod evident situaţia s-ar fi înrăutăţit în cazul persoanelor vârstnice (de 65 de ani şi peste) care, într-o proporţie de 87,9%, ar fi fost în stare de sărăcie relativă. Situaţia este la fel şi la persoanele aflate în grupa de vârstă 55-64 de ani, dar într-o proporţie mai redusă, de 45,2%.

Lipsa acută a resurselor financiare face ca unele persoane să nu îşi poată permite deţinerea unor bunuri, efectuarea unor plăţi sau consumul unor produse care, în stadiul actual de dezvoltare economico-socială, reprezintă un minimum de elemente necesare unui trai decent. Rata de deprivare materială şi socială severă a fost, în 2025, de 16,8%, în scădere cu 0,4 puncte procentuale faţă de anul anterior, precizează INS.

Numărul total al persoanelor afectate a fost de 3160 mii persoane, femeile fiind mai afectate (55,9%), faţă de bărbaţi (44,1%.) Deprivarea materială şi socială severă afectează cu intensitate diferită populaţia în funcţie de grupa de vârstă şi veniturile gospodăriei. Incidenţa deprivării materiale şi sociale severe este mai ridicată, în principal, la persoanele în vârstă de până la 18 ani (21,1%) şi la persoanele vârstnice de 65 de ani şi peste (19,2%).

În anul 2025, dintre persoanele în vârstă de până la 65 de ani, 785 mii s-au aflat în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii (gospodării în care persoanele adulte în vârstă de muncă au desfăşurat activităţi care au solicitat mai puţin de 20% din potenţialul lor de muncă). Ponderea persoanelor aflate în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii a crescut, faţă de 2024, cu un 1,3 puncte procentuale (5,6% faţă de 4,3%).

Distribuţia pe sexe a acestor persoane arată că numărul femeilor l-a depăşit pe cel al bărbaţilor în anul 2025 cu 125 mii persoane. Ponderea persoanelor în vârstă de până la 65 ani care trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii este mai mare în cazul femeilor comparativ cu cel al bărbaţilor cu 2,1 puncte procentuale (6,7% dintre femei, faţă de 4,6% dintre bărbaţi).
Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială a fost de 27,4%, în anul 2025, corespunzătoare unui număr de 5,2 milioane persoane. Raportat la 2024, se constată o descreştere a valorii indicatorului, cu 0,5 puncte procentuale, reprezentând o scădere cu 125 mii persoane.  Femeile sunt afectate mai mult decât bărbaţii (29,1% dintre femei şi 25,6% dintre bărbaţi). Vârsta joacă un rol important, acest indicator fiind mai mare la tinerii în vârstă de 18-24 ani (34,2%) şi la copii de 0-17 ani (32,4%) şi mai scăzut la persoanele de 25-49 ani (23,0%).

Ponderea persoanelor în vârstă de 65 de ani şi peste care se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială a fost de 28,0%. În anul 2025, din totalul persoanelor ocupate, în vârstă de 18 ani şi peste, 16,0% s-au situat în risc de sărăcie sau excluziune socială, faţă de 36,5% din totalul persoanelor neocupate, din aceeaşi categorie de vârstă.

Persoanele care trăiau în gospodării fără minori şi tineri de 18-24 ani dependenţi au un risc mai mic de sărăcie sau excluziune socială (24,6%), în comparaţie cu persoanele care trăiau în gospodării cu minori şi tineri de 18-24 ani dependenţi (29,4%), arată INS.

Incidenţa cea mai mare a indicatorului AROPE, în anul 2025, s-a înregistrat la gospodăriile formate din doi adulţi cu trei sau mai mulţi copii dependenţi (50,2%), urmată de cea a gospodăriilor monoparentale, cu o incidenţă de 45,7% şi a gospodăriilor cu trei sau mai mulţi adulţi cu copii (35,7%).

Cât priveşte gospodăriile fără minori şi tineri de 18-24 ani dependenţi, cea mai mare incidenţă s-a regăsit în rândul gospodăriilor formate dintr-o persoană singură (33,0%), comparativ cu 20,0% în cazul gospodăriilor cu trei sau mai mulţi adulţi.

Cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (38,0%), urmată îndeaproape de regiunea Sud-Vest Oltenia (36,0%), iar cea mai mică rată s-a observat în regiunea Bucureşti-Ilfov (13,6%), menţionează INS.

Din cele 5,2 milioane persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, 3468 mii persoane se aflau în risc de sărăcie, cea mai frecventă dintre cele trei situaţii. Unele dintre persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială se află doar într-una din cele trei situaţii. Astfel, aproximativ 1667 mii persoane se aflau doar în risc de sărăcie, dar nu se aflau în celelalte două situaţii, în deprivare materială şi socială severă şi nu trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii, 1501 mii persoane erau numai deprivate material şi social sever şi 159 mii persoane trăiau în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii, nefiind afectate de celelalte două situaţii.

Un număr 1215 mii persoane se află în risc de sărăcie, fiind deprivate material şi social sever, 184 mii persoane se aflau în risc de sărăcie şi trăiau în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii, iar cele mai puţine persoane, 40 mii persoane, trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii şi erau deprivate material şi social sever.

Circa 403 mii persoane s-au confruntat simultan cu toate cele trei situaţii: cu alte cuvinte, erau expuse riscului de sărăcie, se aflau în stare de deprivare materială şi socială severă şi trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii, mai arată datele INS.