Înțelepciunea rusă. Kremlinul știe de ce câștigă AfD în Germania de Est: au renunțat la gazul rusesc

Kremlinul a declarat luni că succesul electoral al partidului de extremă dreapta AfD în landul Mecklenburg-Pomerania de Vest se explică prin nemulțumirea alegătorilor germani față de costurile ridicate ale energiei, după ce Berlinul a renunțat la gazele naturale rusești.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că scăderea competitivității economiei germane este legată în mare parte de refuzul de a mai cumpăra gaz rusesc la preț avantajos și de achiziționarea de gaze mai scumpe din alte state, în principal din SUA, unde, în anumite momente, prețurile de pe piața spot au fost de câteva ori mai mari.

„Este firesc ca oamenii să caute alternative la actuala conducere, în speranța îmbunătățirii situației lor”,

a mai spus oficialul rus, citat de Reuters.

Un rezultat istoric pentru conservatori, în sens negativ

AfD s-a clasat pe primul loc în scrutinul regional de duminică din Mecklenburg-Pomerania de Vest, un rezultat descris de Reuters drept una dintre cele mai severe înfrângeri electorale suferite de conservatorii germani în acest land de la al Doilea Război Mondial încoace. Partidul, asociat cancelarului Friedrich Merz, a pierdut teren tocmai într-o regiune din estul fostei Germanii comuniste, unde legăturile economice și sentimentul favorabil față de Rusia rămân mai puternice.

AfD și-a construit o parte semnificativă a campaniei pe critica politicii energetice germane, cerând reluarea cooperării cu Moscova și revenirea la importurile de gaz rusesc. Liderii partidului, Alice Weidel și Tino Chrupalla, au susținut în repetate rânduri că energia rusească ieftină a fost, în trecut, un factor-cheie al competitivității industriei germane, iar pierderea acesteia ar fi costat sute de mii de locuri de muncă.

De ce contează pentru mediul de afaceri

Miza economică este substanțială. De la oprirea fluxurilor prin gazoductele Nord Stream, avariate în urma exploziilor din septembrie 2022, Germania a fost nevoită să-și regândească rapid strategia energetică, accelerând diversificarea surselor și investițiile în infrastructura pentru gaz natural lichefiat (GNL), inclusiv terminale de import din SUA și Qatar. Costul acestei tranziții a fost resimțit direct de industria energointensivă germană: chimie, oțel, sticlă și componente auto, sectoare care s-au confruntat cu facturi la energie considerabil mai mari decât înainte de 2022.

Un raportor al Partidului Verzilor, care a coordonat politica energetică germană în primii ani de după invazia Rusiei în Ucraina, estimează costul crizei energetice la circa 50 de miliarde de euro pentru economia germană.

Discuții AfD–Moscova pentru reluarea livrărilor de gaz

Reuters a relatat săptămâna trecută, citând surse familiarizate cu subiectul, că trimisul economic al lui Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, șeful Fondului Rus de Investiții Directe, și conducerea AfD au început pregătirile pentru o posibilă întâlnire în cursul anului viitor, eventual în martie 2027, condiționată însă de existența unui acord de pace între Rusia și Ucraina. Printre locațiile posibile pentru summit s-ar număra Israel, Emiratele Arabe Unite sau India, iar pe agendă ar figura discuții despre o eventuală redeschidere a gazoductelor Nord Stream.

Organizatorii ar fi sperat ca la întrevedere să participe și reprezentanți americani precum Steve Witkoff și Jared Kushner, însă un oficial american de rang înalt a precizat pentru Reuters că aceștia nu au fost, deocamdată, invitați sau informați despre plan.

Întâlnirea ar rămâne, în esență, simbolică, întrucât AfD nu face parte din guvernul federal de la Berlin. Totuși, demersul reflectă fragilitatea sistemului politic german, unde refuzul tradițional al partidelor mainstream de a colabora cu extrema dreaptă este pus la încercare de succesele electorale tot mai mari ale AfD.

Reacții critice și obstacole legale

Planul a stârnit critici dure din partea partidelor de guvernământ. Reprezentanți ai CDU și ai Verzilor au calificat o eventuală redeschidere a Nord Stream drept un risc pentru securitatea europeană și o cale spre izolarea internațională a Germaniei. În plus, verificări jurnalistice au arătat că, în condițiile reglementărilor UE actuale, o reluare a livrărilor directe de gaz rusesc este, momentan, imposibilă din punct de vedere legal. Germania nu mai importă gaz rusesc direct din 2022.

Pentru mediul de afaceri german și european, miza rămâne dublă: pe de o parte, presiunea costurilor energetice continuă să afecteze competitivitatea industriei; pe de altă parte, orice perspectivă de revenire la gazul rusesc rămâne blocată atât politic, cât și legal, cel puțin până la o eventuală soluționare a conflictului din Ucraina.