Închide

Interzicerea centralelor termice pe gaze îi va lovi puternic pe români; cere derogare până în 2050

Avatar
Centrala Termica De Apartament

Centrală termică de apartament.

Timp de citire: 5 minute

Noile reglementări europene privind eliminarea centralelor termice pe gaze, petrol și păcură până în 2040, în toate statele membre, vor afecta puternic populația României, potrivit celei mai recente analize a Asociației Energia Inteligentă (AEI).

În această săptămână, marți, Parlamentul European a votat un pachet legislativ privind reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul clădirilor, iar printre prevederi se află interzicerea centralelor de apartament începând din 2040. Pachetul legislativ afectează România mai ales în condițiile în care se află în plină dezvoltare a rețelelor de distribuție, prin programul Anghel Saligny, arată AEI în analiza citată.

În acest context, Asociația Energia Inteligentă solicită autorităților să se folosească de toate mijloacele pentru a obține o derogare în ceea ce privește amânarea interzicerii centralelor termice în România cel puțin până în anul 2050.

România, pe contrasens: UE cere scăderea consumului de gaze, noi investim în rețele noi

Politica de încălzire viitoare a imobilelor din România are la bază Programul Anghel Saligny – dezvoltarea rețelelor de distribuție gaze și Programul de Exploatare a Gazelor din Marea Neagră.

Aceste programe urmează să atingă maximul lor în preajma anilor 2030 – 2035, adică atunci când România a ales să voteze în Parlamentul European, interzicerea utilizării gazelor, constată Asociația Energia Inteligentă (AEI).

AEI susține că celelalte țări europene au o justificare în a alege interzicerea utilizării gazelor, accesul acestora la gaze fiind tot mai limitat pe măsură ce timpul va trece și resursele de gaze vor fi tot mai puține. Nu este și cazul României, care tocmai investește câteva miliarde de euro în exploatarea gazelor din Marea Neagră și încă niște sute de milioane în dezvoltarea rețelelor de transport și distribuție gaze.

Autoritățile de la Bruxelles fac presiuni din toate direcțiile pentru reducerea consumului de gaze. Consiliul miniștrilor energiei din statele UE a ajuns pe 4 martie la un acord politic cu privire la o recomandare de a continua reducerea voluntară a cererii de gaze.

Mai exact, statele membre sunt încurajate să-și reducă în continuare consumul de gaze până la 31 martie 2025, cu cel puțin 15% față de consumul mediu de gaze din perioada 1 aprilie 2017 – 31 martie 2022. Europa se află deja pe un trend de scădere, măsură luată după invadarea Ucrainei de către Rusia.

Din august 2022, când ne aflam în plină criză energetică, și până în decembrie 2023, UE și-a redus consumul de gaze cu 19%.

Aceste idei au ajuns și la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) care spune că noile proiecte de explorare a gazelor contravin obiectivelor de combatere a schimbărilor climatice. OCDE sugerează României să ia în considerare schimbările climatice în deciziile de acordare a noi licențe pentru explorarea gazelor și țițeiului. Unele țări – precum Danemarca, Franța și Irlanda – au anunțat interzicerea noilor explorări de petrol și gaze.

Conform datelor Eurostat, în anul 2021 România era țara cea mai puțin dependentă de importurile de gaze, 80% din gaze fiind din producția internă. În anul 2040, România va fi una din puținele țări europene care nu va fi dependentă 100% de importurile de gaze naturale, fiind dependentă de importuri de gaze într-o proporție cca 30%.

”România trebuia să fie categoric împotriva prevederilor Directivei europene privind interzicerea gazelor și trebuia să solicite o derogare, având în vedere specificul țării noastre, cel puțin până în anul 2050 și revenirea la conceptul net-zero CO2”, susține AEI.

Asociația a propus încă din anul 2021 un ”Program de Încălzire a Imobilelor” care trebuia să includă – Local Energy Using (LES) – folosirea cu preponderență a resurselor energetice locale și Unique Energy Grid (UEG) – dezvoltarea în interiorul localităților mari a mai multor sisteme de cvartal pentru producerea și distribuirea căldurii și frigului cu distribuție pe orizontală către consumatori.

”O astfel de decizie ar presupune mult curaj și va fi dureroasă pentru mulți consumatori din marile orașe, necesitând folosirea sistemelor actuale fără alte investiții în acestea, până la momentul finalizării implementării construcției conceptului de UEG, care se va întinde pe o perioadă estimată la 15 – 25 de ani”, apreciază AEI.

Identificarea surselor de energie locale (LES) care pot fi folosite pentru fiecare zonă din țară ar permite să folosim la maxim avantajele acestor surse, să reducem costurile cu transportul energiei, să descongestionăm anumite zone, să ne folosim de tehnologia și formele de energie noi în zone în care nu avem alternative fezabile.

Astfel, fiecare localitate ar trebui să-și stabilească LES care să fie susținute prin Politicile Publice Naționale.

În viziunea Asociației Energia Inteligentă, sursele de energie locale ar trebui să fie folosite după cum urmează:

  • în zona centrală, dar și în zonele în care există resurse de gaze naturale, acestea ar trebui să continue să utilizeze gaze naturale în sistem individual, concomitent cu măsuri de reducere a pierderilor, eficientizare și măsuri de captare a CO2 și stocare în zăcăminte depletate cu scopul atingeri nivelului de Zero Net CO2 în 2050;
  • în zona de vest și nord vest a României, acolo unde există resurse geotermale este importantă sprijinirea prin Politici Publice Naționale și Locale exploatării și dezvoltării ale resurselor geotermale;
  • în zona de deal și munte, Politicile Publice Naționale și Locale trebuie să sprijine exploatarea și dezvoltarea tehnologiei pentru folosirea biomasei, biogazului, deșeurilor;
  • în zona de est a României, dezvoltarea resurselor de încălzire trebuie să ia în considerare sprijin în folosirea pompelor de căldură si deșeurilor, lucrări cu costuri mari de investiție, dar care prezintă costuri reduse de operare, fiind astfel un mijloc de a rezolva și problemele sociale cu care această zonă se confruntă;
  • în zona de sud est și sud a României, dezvoltarea rețelelor noi de distribuție pe hidrogen, sau amestec hidrogen – gaze naturale, hidrogen care se poate produce din excedentul de energie regenerabilă produsă în imediata apropiere a acestor zone (Dobrogea), de unde pot să fie transportate prin conducte și folosit în amestec cu gazele naturale, după adaptarea rețelelor existente, concomitent cu măsuri de reducere a pierderilor, eficientizare și măsuri de captare a CO2 și stocare în zăcăminte depletate cu scopul atingeri nivelului de Zero Net CO2 în 2050;
  • în zonele aglomerate (ex București – Ploiești) – module mici nucleare – SMR care au posibilitatea de a produce energie termică și energie electrică.

Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Energiei, din cele cca. 7,5 milioane de locuințe locuite care se află pe teritoriul țării, numai circa 1,2 milioane sunt racordate la sistemele centralizate (cca. 600.000 de apartamente doar în București). O treime din locuințele României (aproape 2,5 milioane) se încălzesc direct cu gaz natural, cu centrale de apartament, dar și sobe cu randamente extrem de scăzute (cel puțin 250.000 de locuințe).

Aproximativ 3,5 mil. locuințe (marea majoritate în mediul rural) folosesc combustibil solid – majoritatea lemne, dar și cărbune – arse în sobe cu randament foarte scăzut.

Restul locuințelor sunt încălzite cu combustibili lichizi (păcură, motorină sau GPL) sau energie electrică.

scroll to top