Închide

Investitorii care au fugit în masă de Turcia ar putea reveni, conform unui raport bancar Citi

Avatar
Turcia Europa

Foto: vocaleurope.eu

Timp de citire: 2 minute

Investitorii care au fugit în masă din Turcia în ultimii ani din cauza politicii monetare neortodoxe promovată de preşedintele Erdogan ar putea dori să revină, arată cel mai recent raport al băncii Citi despre semnalele de redresare a economiei ţării, transmite CNBC.

După mai bine de jumătate de deceniu de depreciere dramatică a monedei turceşti, lira, erodare a rezervelor valutare şi o politică monetară neortodoxă, economia Turciei are cicatrici.

Cifrele oficiale din aprilie arată că inflaţia în ţara cu 85 de milioane de locuitori este de aproape 70%, turcii au dificultăţi să-şi permită bunuri de bază, iar lira a pierdut aproximativ 81% din valoarea sa faţă de dolar comparativ cu 2019.

Exercitând un control strâns asupra băncii centrale, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a refuzat în ultimii ani să majoreze dobânzile, numindu-le ”mama tuturor relelor” şi insistând, împotriva ortodoxiei economice, că scăderea acestora este modalitatea de a reduce inflaţia – ceea ce a ajuns să realizeze contrariul.

Noile numiri în echipele economice şi ale băncii centrale de acum aproximativ un an par dedicate inversării norocului Turciei, oricât de dureros ar fi procesul.

Banca centrală a supravegheat o creştere agresivă cumulativă a dobânzii, de 36,50 puncte procentuale între mai 2023 şi ianuarie 2024. A crescut din nou dobânzile în martie 2024, până la nivelul actual de 50%.

Instituţia a spus la acea vreme că ”o poziţie monetară strictă va fi menţinută până când se va observa o scădere semnificativă şi susţinută a tendinţei de bază a inflaţiei lunare”.

Iar investitorii iau în considerare această politică.

”Trecerea autorităţilor către normalizarea politicilor a stimulat interesul investitorilor pentru activele turceşti”,

potrivit unui raport al Citi.

Banca susţine că performanţa lirei turceşti, precum şi ale obligaţiunilor suverane şi corporative ale ţării, vor fi determinate în primul rând de ”(i) succesul CBT în reancorarea aşteptărilor, care va fi crucial pentru dezinflaţie şi dedolarizare; (ii) o strategie clară de eliminare treptată a măsurilor de reglementare neconvenţionale; şi (iii) o consolidare fiscală credibilă, care va fi esenţială pentru procesul de dezinflaţie şi ajustarea contului curent”, au scris analiştii.

Efectuarea mişcărilor de politică corecte în aceste domenii va fi crucială pentru ”vizibilitatea macroeconomică, pentru stimularea sentimentului investitorilor şi pentru atragerea de intrări de capital de înaltă calitate”, a spus banca.

În ceea ce priveşte ratele dobânzilor, autorii raportului au adăugat: ”Credem că CBT este pe calea politică corectă, iar politica monetară poate rămâne relativ strictă mai mult decât este anticipat în prezent de către pieţe”.

În timp ce inflaţia din Turcia s-a accelerat până la aproape 70% în luna aprilie, în termeni anuali, unii economişti au remarcat că creşterea a fost de fapt puţin mai mică decât se aşteptau, sugerând că presiunile preţurilor s-ar fi putut diminua din nou.

Mulţi economişti consideră că inflaţia din ţară va încetini în a doua jumătate a acestui an, dar nu se aşteaptă la vreo reducere a dobânzii până în 2025.

Agenţiile de rating reflectă acum ”normalizarea politicilor şi îmbunătăţirile fundamentale” pe care le face Turcia, se arată în raportul Citi, prognozând evaluări viitoare mai favorabile.

Totuşi, având în vedere istoria adesea agitată a politicii turceşti şi imprevizibilitatea frecventă a conducerii sale, banca a adăugat: ”Credem că ratingul de credit al Turciei este în principal constrâns de riscurile sale instituţionale şi politice”.

scroll to top