Istoria are simțul umorului. Premier: ”Nu îmi dau demisia. E Guvernul României, nu al CEx PSD”
În urmă cu nouă ani, în primăvara anului 2017, Comitetul Executiv Național al Partidului Social-Democrat decidea retragerea sprijinului politic al premierului României. Luni, un soi de Consiliu lărgit, format din membri de vază ai partidului, ajungeau la exact aceeași decizie.
Personajele diferă, dar nu atât de mult cât v-ați aștepta.
- Premierul mazilit în 2017: Sorin Grindeanu;
- Șeful PSD: Liviu Dragnea;
- Premierul din 2026: Ilie Bolojan;
- Șeful PSD: Sorin Grindeanu.
Și atunci, la fel ca acum, PSD-ul insista să dărâme guvernul din care făcea parte. Desigur, situația era infinit mai ridicolă acum 9 ani, în condițiile în care la acea vreme PSD forma – de facto – de unul singur guvernul (de jure, în guvern era și ALDE). Atâta doar că premierul de la acea dată – Sorin Grindeanu – nu mai corespundea hatârurilor președintelui PSD, Liviu Dragnea.
După nouă ani, fraza anterioară este aproape identică: premierul de azi – Ilie Bolojan – nu mai corespunde hatârurilor președintelui PSD, Sorin Grindeanu.
Victima s-a transformat în călău, de parcă și-ar fi propus să confirme regulile descrise în tratatele de psihologie și psihiatrie.
”Nu îmi dau demisia. E Guvernul României, nu al CEx PSD!”
Cuvintele de mai sus îi aparțin lui Sorin Grindeanu.
După ce părăsea şedinţa în care fusese executat de colegii de partid, Grindeanu a anunţat, de la pupitrul din Palatul Victoria, că nu va demisiona.
În plus, declara că nu recunoaște legitimitatea așa-numitei ”comisii de evaluare” – un organism ad-hoc inventat de Liviu Dragnea pentru a justifica decizia retragerii sprijinului politic al premierului:
”Am văzut pentru prima dată această evaluare astă-seară. Mi se pare că nu e o modalitate corectă. Evaluarea trebuia să fie făcută prin dialog cu mine, ca premier, şi în al doilea rând, cu fiecare ministru în parte ca să fie una cât se poate de loială. Cei mai mulţi miniştri nu au participat la acest tip de întâlniri şi au văzut această evaluare făcută de Darius Vâlcov, care nu mai e membru PSD. Chiar am crezut că există acea comisie celebră în PSD care analizează activitatea Guvernului. Nu am aflat nici azi şi nu ştiu să vă spun pe alticneva ca făcând parte din acea comisie, în afară de Vâlcov.”
Doar trei miniștri au trecut evaluarea făcută de comisia cu pricina: Petre Daea, Lia Olguța Vasilescu și Carmen Dan.
Nu-i așa că istoria are un simț aparte al umorului?
Secretul pe care i l-a împărtășit Olguța
Printre liderii PSD care au fost vârfuri de lance în operațiunea de mazilire a lui Sorin Grindeanu s-a numărat și actuala sa parteneră apropiată de la conducerea partidului, Lia Olguța Vasilescu, primărița Craiovei și soția numărului 2 din partid, Claudiu Manda.
La acea vreme, Olguța era ministră a Muncii în cabinetul condus de actualul său șef de partid.
”Eram în sală când Olguţa Vasilescu a spus că toată lumea ştia că e un guvern de tranziţie, numai eu nu ştiam. M-a mirat şi pe mine”,
spunea Grindeanu, la puține minute după ce partidul îl trimisese la plimbare.
În ședința în urma căreia își pierdea sprijinul politic, însăși Olguța Vasilescu îi spusese explicit să își dea demisia, însă Grindeanu a refuzat ferm:
”Cred că trebuie să fie clar că nu ne putem agăța de scaun. Partidul ne numește, partidul ne retrage!”,
îi spunea ea lui Grindeanu.
Ulterior, Olguța Vasilescu a rămas și în viitorul Executiv alcătuit tot de PSD, condus de Mihai Tudose, tot în funcția de ministră a Muncii. Soarta acelui guvern a fost identică: la un an de la învestire, premierului Mihai Tudose i s-a retras sprijinul politic, întrucât Liviu Dragnea găsise – în sfârșit – personalitatea de plastilină perfectă, care să se potrivească rigorilor sale de slugărnicie: Viorica Dăncilă.
”Clipește de două ori!”
Încă puțină istorie la microscop:
Pe 14 iunie 2017 PSD și ALDE au retras guvernului sprijinul politic, doar ca să scape de Grindeanu.
În seara aceleiași zile, Grindeanu a susținut o celebră conferință de presă, în care și-a repetat intenția de a nu demisiona, i-a cerut lui Dragnea demisia, adăugând, cu jumătate de gură, că e dispus să își prezinte demisia doar dacă ar fi primit garanția că președintele Klaus Iohannis ar fi numit un nou premier tot de la PSD.
În aceeași conferință de presă, gâtuit de emoție, promitea presei informații în premieră despre activitatea anterioară a guvernului.
Dezvăluirile nu au mai venit niciodată.
După ce PSD votase în Comitetul Executiv că oricine ar rămâne sau ar deveni membru al guvernului condus de Sorin Grindeanu să fie exclus din partid, chiar a doua zi Grindeanu a fost exclus din PSD.
Neputând nicicum să scape de el, PSD a inițiat o moțiune de cenzură pentru a înlătura guvernul.
Ridicolul ajungea la paroxism după ce toți membrii guvernului și-au prezentat demisiile, în afară de Grindeanu și de ministrul Comunicațiilor, Augustin Jianu.
Grindeanu a încercat o ultimă mișcare-surpriză: cooptarea în guvern al fostului premier Victor Ponta, numit Secretar General al Guvernului, în locul actualului judecător CCR, Mihai Busuioc, apropiat al lui Liviu Dragnea. Grindeanu l-a dat afară pe Busuioc, ”ca urmare a refuzului său de a îndeplini obligaţia de a contrasemna deciziile premierului”.
Deputatul PSD Florin ”Altă Întrebare” Iordache declara că, de îndată ce a acceptat această funcție, Victor Ponta este exclus automat din partid.
Grindeanu avea să revină în partid și să devină președinte. Ponta privește încă cu jind și visează, din afară, un parcurs identic.
Parlamentul a fost convocat în data de 18 iunie, când s-a dat citire textului moțiunii de cenzură.
Culmea parlamentarismului: Guvernul a picat trei zile mai târziu, la limită, cu 241 de voturi (față de minimul necesar de 233) – toate de la partidele care îl susțineau, PSD și ALDE – în timp ce Opoziția – PNL, USR, UDMR – s-a abținut de la vot.
Șutul în fund, pasul înainte
Dat afară din partid, pentru Grindeanu s-a găsit o sinecură bine plătită, ca să capete curajul necesar de a tăcea din gură și a nu da curs amenințărilor cu dezvăluirile, făcute în acea celebră conferință de presă de după mazilire: șef la arbitrul telecom, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM).
În doar doi ani după numire, Grindeanu s-a ținut de cuvânt și a majorat salariile în ANCOM, mai ales salariul Președintelui, adică al lui însuși.
În 2018, avea 8.892 de lei pe lună.
În 2019, grație unui artificiu legislativ, și l-a mărit de peste 4 ori, după cum arăta Hotnews, într-un articol din 2020:
”Sorin Grindeanu, președintele ANCOM, a încasat anul trecut venituri nete de 528.221 de lei, echivalentul a peste 44.000 de lei pe lună. În anul anterior, acesta încasase venituri nete de 156.802 lei.
Motivul acestei diferențe este că în 2018 s-a corectat în Parlament o problemă în grila de salarizare la nivelul conducerii din această autoritate, problemă care făcea ca președintele și cei doi vicepreședinți ai ANCOM să aibă un salarii de 8.892 de lei, și respectiv câte 7.780 de lei, în tip ce directorii din instituție aveau peste 16.000 de lei.
Sorin Grindeanu a anunțat de altfel în luna decembrie 2018, după ce președintele Iohannis a promulgat legea care corecta aceste diferențe salariale, că începând cu 2019 va încasa lunar peste 35.000 de lei. Tot atunci a spus că toate salariile din ANCOM vor crește în 2019.”
După alți câțiva ani, cercul se închide și Grindeanu dovedește că a băut apă după Liviu Dragnea.
După eșecul istoric și dublu al PSD la alegerile prezidențiale din 2024, repetate în 2025, pe 24 iunie 2025, Grindeanu a fost votat președinte al Camerei Deputaților, în virtutea algoritmului coaliției de guvernare cu PNL, USR și UDMR.
Anterior, pe 20 mai 2025, la două zile după câștigarea alegerilor prezidențiale de către Nicușor Dan, a fost ales președinte interimar al Partidului Social Democrat, pentru ca toamna trecută, în luna noiembrie, să devină președinte cu puteri depline, fiind singurul candidat la șefia PSD.









