Jocuri de culise la Interpol | Lupta împotriva răufăcătorilor ar putea intra pe mâini murdare

Timp de citire: 7 minute

Organizațiile internaționale care militează pentru respectarea drepturilor omului, alături de mai multe grupuri de parlamentari occidentali avertizează că, la cârma influentei rețele polițienești internaționale Interpol (International Criminal Police Organization), ar putea ajunge reprezentanți ai unor guverne autoritare, care ar putea utiliza instituția împotriva dușmanilor interni sau internaționali ai acestora. Forul de conducere al Interpol se reunește marți, la Istanbul, scrie Associated Press.

Reprezentanți ai unor țări precum China sau Emiratele Arabe Unite candidează pentru posturile de conducere din cadrul organismului polițienesc internațional cu sediul central în Franța, la Lyon, Adunarea Generală fiind programată să înceapă marți, în Turcia.

Potrivit statutului său, Interpolul nu are dreptul să fie folosit în scopuri politice. Totuși, există voci care susțin că, dacă vor câștiga candidații acestor țări, munca polițienească de aducere în fața legii a traficanților de droguri, a traficanților de persoane, a suspecților de crime de război și a celor suspectați de activități extremiste ar putea fi înlocuită cu răfuielile de natură politică internă, pentru a hăitui și a aresta dizidenți aflați în exil sau chiar oponenți politici.

Candidații otrăviți

Doi candidați au atras atenția, în mod special.

Primul este generalul-maior Ahmed Naser al-Raisi, inspector general în cadrul Ministerul de Interne din Emiratele Arabe Unite, care candidează la funcția de președinte al Interpolului pentru un mandat de patru ani.

Al doilea este Hu Binchen, un oficial de rang înalt al Ministerului Securității Publice din China, care urmează să candideze pentru un loc în Comitetul Executiv al Interpol.

Votul propriu-zis ar urma să se desfășoare joi.

Președintele Interpol și Comitetul Executiv au drept misiune stabilirea politicilor și direcțiilor strategice ale organizației. Aceștia au atribuții de supervizare a activității Secretarului General al Interpol, cel care se ocupă de operațiunile de zi cu zi ale organizației și este principalul purtător de mesaj și personaj public din cadrul acesteia.

Postul de Secretar General este ocupat de ofițerul german de poliție Jürgen Stock.

Ahmed Naser al-Raisi are pe numele său acuzații de tortură și împotriva lui s-au formulat plângeri penale în cinci țări, inclusiv în Franța, unde se află sediul Interpol, precum și în Turcia, unde vor avea loc alegerile.

Hu Binchen este susținut de guvernul Chinei, la rândul său aflat sub lupa opiniei publice internaționale în urma unor acuzații potrivit cărora a utilizat influența și expertiza Interpol-ului pentru a vâna dizidenți exilați și pentru a ”face să dispară” unii dintre cetățenii chinezi indezirabili.

Funcțiile în conducerea Interpol-ului, pericol pentru chinezi

Eventuala numire a lui Hu ar putea fi plină de pericole – inclusiv pentru el însuși.

Există un precedent celebru: chinezul Meng Hongwei a fost ales în funcția de președinte al Interpol-ului în 2016, însă, doi ani mai târziu, în timpul unei vizite în China natală, a dispărut fără urmă vreme de două săptămâni.

Meng a părăsit teritoriul Franței pe 20 septembrie 2018 și a aterizat în China cu un zbor din Stockholm pe 25 septembrie. În aceeași zi, Meng i-a trimis soției sale Grace Meng un emoji cu un cuțit, sugerând că este în pericol.

Oficiosul de la Beijing South China Morning Post a relatat apoi că Meng a fost dus pentru a fi interogat de către ”autoritățile disciplinare” la sosirea sa în China, fiind suspectat că ar fi favorizat o companie în cadrul unei proceduri de achiziție de servicii de securitate cibernetică.

La scurt timp, autoritățile din China au anunțat că a fost condamnat la o pedeapsă de 13 ani și jumătate de închisoare pentru corupție, acuzații pe care soția sa, care acum locuiește în Franța împreună cu copii cuplului, sub protecția poliției, susține că sunt falsificate și motivate politic, potrivit unui recent interviu-fluviu acordat tot agenției Associated Press.

Cum se respectă drepturile omului în Emirate?

Ahmed Naser al-Raisi este deja membru al Comitetului Executiv al Interpol. Sâmbătă, într-o postare pe LinkedIn, acesta a susținut că Emiratele Arabe Unite acordă maximă prioritate ”protecției drepturilor omului, atât în țară, cât și în străinătate”.

Totuși, un raport recent al MENA Rights Group – o organizație de protecție a drepturilor omului în Orientul Mijlociu și Nordul Africii – descrie o rutină obișnuită a încălcărilor drepturilor omului de către sistemul de poliție și securitate din Emiratele Arabe Unite, țară în care avocați, jurnaliști și activiști au fost dați dispăruți, torturați, deținuți în mod arbitrar și intimidați pentru că au cerut în mod pașnic să li se respecte drepturile și libertățile fundamentale.

Matthew Hedges este un britanic care urma cursurile doctorale în 2018. Acesta a fost ținut în arest, în Emiratele Arabe Unite, timp de aproape șapte luni în acel an, sub acuzația de spionaj în favoarea unei puteri străine, în cazul de față, Marea Britanie. Hedges a descris, într-o conferință de presă pe care a susținut-o la Paris tratamentul din lunile în care a fost deținut în izolare, inclusiv acte de tortură, fără acces la un avocat.

”Mi s-a dat un cocktail de medicamente… pentru a-mi altera starea mentală. Sunt încă dependent de majoritatea acestor medicamente. Auzeam țipete venind din alte camere, iar pe podea erau dovezi de maltratări, torturi fizice, bătăi”, a spus Hedges.

În cele din urmă, a fost condamnat la închisoare pe viață, în noiembrie 2018, pentru ca, în urma presiunilor internaționale de la cel mai înalt nivel, să fie amnistiat câteva zile mai târziu, de către șeicul Khalifa bin Zayed bin Sultan Al Nahyan, președintele Emiratelor, cu ocazia Zilei Naționale, într-un gest ostentativ de iertare.

Chiar și astăzi, oficialii din Emirate susțin că Hedges spiona pentru serviciul de informații MI6, fără a oferi dovezi sau argumente pentru acuzațiile formulate. Hedges, familia sa și oficialii britanici au negat cu vehemență toate acuzațiile.

”Este de nepermis să existe vreo posibilitate ca forțele de poliție ale unei țări care sunt dispuse să facă asta cetățenilor străini, darămite alor lor, să primească onoarea de a ocupa una dintre cele mai înalte funcții la Interpol. Alegerea lui al-Raisi, omul responsabil pentru ceea ce mi s-a întâmpla și mi se întâmplă, ar fi o palmă dată justiției și o rușine pentru alte forțe polițienești din lume, care cred în respectarea statului de drept”, a mai spus Hedges.

Hedges, împreună cu un alt britanic, Ali Issa Ahmad – de origine arabă – un suporter de fotbal care spune că a fost torturat de agenții de securitate din Emiratele Arabe Unite în timpul turneului final al Cupei Asiei din 2019, au intentat un proces în Marea Britanie împotriva lui al-Raisi și a altor oficiali de securitate din Emirate. De asemenea, au depus plângeri penale în Norvegia, Suedia și Franța.

Dacă procurorii francezi decid să dea curs plângerilor formulate, al-Raisi ar putea fi reținut și interogat cu privire la presupusele crime comise într-o altă țară, în situația în care va intra în Franța sau pe un teritoriu aflat sub jurisdicție franceză.

Ali Issa Ahmad a povestit că a fost atacat de agenți de securitate din Emirate, îmbrăcați în civil, la un meci dintre Irak și Qatar, desfășurat la Abu Dhabi. Purta un tricou inscripționat cu steagul qatarez, într-o perioadă în care Qatarul se afla într-o relație diplomatică extrem de tensionată cu alte țări din zona Golfului.

El a relatat că agenții de securitate l-au atacat pe plajă, l-au aruncat într-o mașină, l-au încătușat și i-au pus o pungă de plastic peste cap. Folosind niște bricege de buzunar, au tăiat contururile drapelului qatarez pe pieptul tricoului.

Apoi, Ahmad a fost închis vreme de două săptămâni, fiind eliberat numai după ce a pledat vinovat pentru acuzația că a pierdut timpul poliției aflați în exercițiul funcțiunii. Oficialii din Emirate au susținut că fusese deja rănit când s-a prezentat la o secție de poliție din Sharjah.

O altă plângere de tortură împotriva lui al-Raisi, conform principiului jurisdicției universale, este pe rol în Franța, depusă în iunie pentru presupusa tortură a lui Ahmed Mansoor, un proeminent apărător al drepturilor omului și blogger din Emirate, care ispășește în prezent o pedeapsă de 10 ani de închisoare pentru acuzația de ”insultare a statutului și prestigiului Emiratelor Arabe Unite și ale liderilor săi”, prin postările făcute pe rețelele de socializare.

”Codul Roșu” de la Interpol

O preocupare majoră o reprezintă potențialele situații în care notificările de ”cod roșu” emise de Interpol – echivalentul înscrierii cuiva pe o listă globală de tip ”most wanted” – ar putea fi folosite împotriva dizidenților sau a celor intrați în disgrația unor regimuri autoritare.

O astfel de situație ar însemna că respectivul suspect ar putea fi arestat oriunde s-ar deplasa, în orice țară din lume integrată în rețeaua Interpol.

Desigur, Interpol-ul insistă că orice cerere venită din partea oricărei țări pentru emiterea unei notificări ”cod roșu” este verificată pentru conformitatea cu statutul constitutiv al organizației,

”… în temeiul căruia este strict interzis organizației să întreprindă orice intervenție sau orice activitate cu caracter politic, militar, religios sau rasial.”

Criticii Interpol-ului susțin însă că organizația a mai fost folosită și în trecut de guvernele unora dintre statele membre, în scopuri politice, iar acest lucru s-ar putea agrava sub eventuala nouă conducere.

Al-Raisi a desfășurat o campanie foarte persuasivă pentru funcția de președinte al Interpol-ului, călătorind prin întreaga lume și întâlnindu-se cu parlamentari și oficiali guvernamentali, cărora le-a prezentat CV-ul și diplomele academice obținute în Marea Britanie și SUA, alături de numeroșii ani de experiență în poliție și în structurile de aplicare a legii.

Într-un articol de opinie publicat în ziarul guvernamental care apare la Abu Dhabi, al-Raisi a spus că vrea să ”modernizeze și să transforme” Interpol-ul, bazându-se pe ”rolul Emiratelor Arabe Unite în calitate lider în activitățile polițienești bazate pe tehnologie și de constructor de poduri în comunitatea internațională.”

Emiratele Arabe Unite, în special emiratul Dubai, au fost mult timp considerate drept un centru global major de spălare a banilor, atât în beneficul unor persoane fizice, cât și al unor state cu astfel de reputație internațională (așa-numitele ”state-canalie” sau ”state delincvente” – echivalentul expresiei ”rogue state” din limba engleză).

Însă, în ultimele luni, poliția din Emirate a avut grijă să anunțe o serie de acțiuni în forță care au vizat suspecți internaționali de trafic de droguri, de persoane sau de alte infracțiuni grave care au reședința în statul din Golf. De asemenea, la nivel local sunt raportate niveluri scăzute de criminalitate stradală și infracțiuni comise cu violență. Această scădere a criminalității este posibil să fie un efect al faptului că vizele de rezidență se mai acordă doar celor care pot face dovada unui loc de muncă.

Cunoscutul avocat francez pentru drepturile omului, William Bourdon, a declarat că oficialii din Emiratele Arabe Unite nu se pot ascunde în spatele unei fațade frumos vopsite, în nuanțele modernității și progresului.