Lege adoptată | Evazioniștii scapă definitiv de închisoare, cu unele condiții. Opoziția: evaziunea este dezincriminată

• Camera Deputaţilor a adoptat marţi, în calitate de for decizional, proiectul iniţiat de liderii PSD şi PNL, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, privind unele măsuri pentru consolidarea capacităţii de combatere a evaziunii fiscale.
• Potrivit legii adoptate, cei găsiți vinovați de evaziune fiscală pot scăpa de închisoare dacă acoperă prejudiciul, plus un anumit spor, în funcție de faza administrativă sau penală în care se află.
• Opoziția acuză PSD și PNL că dezincriminează evaziunea fiscală, invocând, îndeosebi, un articol care prevede că cei care fură între 100.000 de euro și 1 milion de euro, dar înapoiază banii, scapă complet nepedepsiți.

Actul normativ modifică Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, potrivit unei sinteze realizate de Digi24.ro.

Potrivit noilor prevederi, va constitui infracţiune şi se va pedepsi cu închisoare de la 1 an la 5 ani sau cu amendă nereţinerea impozitelor şi/sau contribuţiilor.

De asemenea, vor constitui infracţiuni de evaziune fiscală şi se vor pedepsi cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale:

• evidenţierea, în actele contabile, în factura electronică sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive;
• alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv electronice;
• executarea de evidenţe contabile duble folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv cele electronice.

Aceeaşi pedeapsă va fi aplicată şi pentru:

• folosirea de către contribuabil, cu rea-credinţă, a sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura, în vederea creării aparenţei de legalitate a unor operaţiuni fictive sau disimulării circuitului tranzacţional real al bunurilor/serviciilor;
• utilizarea de aparate de marcat electronice fiscale care nu sunt conectate la sistemul informatic naţional de supraveghere şi monitorizare a datelor fiscale, potrivit legii, sau alterarea aparatelor de marcat electronice fiscale pentru netransmiterea unor date fiscale sau transmiterea unor date fiscale nereale.

În aceste cazuri de infracţiuni,

”… dacă până la expirarea unui termen de maximum 30 zile de la finalizarea controlului efectuat de organele competente, în urma căruia se individualizează un prejudiciu datorat bugetului general consolidat de până la 1.000.000 euro, prejudiciul majorat cu 15% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte”, au stabilit deputaţii.

În această situaţie, organele competente nu vor sesiza organele de urmărire penală.

De asemenea, tot în aceste cazuri de infracţiuni,

”… dacă până la primul termen de judecată, prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceste condiţii este de până la 1.000.000 euro inclusiv, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amenda”, se mai prevede în actul normativ adoptat.

Totodată,

”… dacă ulterior primului termen de judecată şi până la judecarea definitivă a cauzei, prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc cu o treime”.

Proiectul mai prevede că în cazul săvârşirii acestor infracţiuni ”prin care s-a cauzat un prejudiciu care nu depăşeşte 1.000.000 de euro, în echivalentul monedei naţionale, dacă în cursul urmăririi penale, prejudiciul cauzat majorat cu 25% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte, aplicându-se dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. h) din Codul de procedură penală”.

De asemenea,

”… dacă în cursul procedurii camerei preliminare sau al judecăţii, până la pronunţarea unei hotărâri în primă instanţă, acelaşi prejudiciu majorat cu 50% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte, aplicându-se dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. h) din Codul de procedură penală”, mai prevede proiectul.

„Dacă în cursul judecăţii în apel, până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, acelaşi prejudiciu majorat cu 100% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte, aplicându-se dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. h) din Codul de procedură penală”.

Dispoziţiile prezentului articol se aplică tuturor inculpaţilor, chiar dacă nu au contribuit la acoperirea prejudiciului:

”Dacă persoana care a săvârşit una dintre aceste infracţiuni aduce la cunoştinţa organelor de urmărire penală sau organelor fiscale infracţiunea comisă, în timp ce aceasta se află în derulare sau în termen de cel mult un an de la data epuizării activităţii infracţionale şi mai înainte ca organele de urmărire penală să fi fost sesizate cu privire la aceasta şi, ulterior, înlesneşte aflarea adevărului şi tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor participanţi la comiterea infracţiunii limitele speciale se reduc la jumătate”, mai stabileşte actul normativ.

Dispoziţiile nu se aplică dacă făptuitorul a mai săvârşit o infracţiune prevăzută de prezenta lege într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei pentru care a mai beneficiat de aceste dispoziţii.

”În cazul infracţiunilor prevăzute de prezenta lege, termenul de prescripţie a răspunderii penale începe să curgă de la data sesizării organului fiscal sau de la data sesizării organului de urmărire penală, dar nu mai târziu de 10 ani de la data comiterii infracţiunii”, mai prevede actul normativ.

Deputaţii au mai introdus un amendament potrivit căruia ”prejudiciul se va determina în temeiul unei expertize de specialitate”.

”Suspectul sau inculpatul au dreptul de a participa la efectuarea expertizei. Dispoziţiile art. 172, 180 Cod de procedură penală se aplică în mod corespunzător, Despre dispunerea expertizei va fi încunoştinţat suspectul sau inculpatul, persoană fizică sau juridică, prin reprezentant, după caz, dându-i acestuia timpul necesar pentru exercitarea drepturilor sale procesuale”, prevede amendamentul.

Opoziția: noua lege dezincriminează evaziunea fiscală

USR se referă la noile amendamente introduse la Camera Deputaților care prevăd sancțiuni în cazul săvârșirii unei infracțiuni prevăzute la art.61, art.8 sau 9:

”Dacă până la primul termen de judecată, prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceste condiții este de până la 1.000.000 euro inclusiv, în echivalentul monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amendă”, conform Hotnews.ro.

De menționat este că prevederea de mai sus a fost introdusă la Senat, varianta inițială a proiectului de lege depus de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă se referea la suma de 100.000 de euro și nu 1 milion de euro cum au introdus senatorii.

Totodată, în proiectul de lege apare o nouă infracțiune pedepsită cu închisoare de la 7 la 15 ani:

• orice acţiune comisă în cadrul unor scheme frauduloase având ca efect diminuarea cu cel puţin un milion de euro a resurselor bugetului de stat prin:
  • utilizarea sau prezentarea de declaraţii sau documente false, documente electronice false, incorecte sau incomplete privind TVA;
  • nedivulgarea în mod intenţionat de informaţii privind TVA, atunci când aceste informaţii trebuie divulgate potrivit legii;
  • prezentarea de declaraţii corecte, declaraţii electronice corecte privind TVA pentru a masca în mod fraudulos neplata sau constituirea unor drepturi necuvenite la rambursări de TVA;

Citat de Hotnews.ro, deputatul Victor Ilie (USR) a reacționat:

”Cum pot fi declarațiile și corecte și de natură să mascheze fraudulos neplata? Ca să nu mai spun de infracțiunea nou introdusă de tentativă la omisiune. Cum vor intra procurorii în mintea contribuabililor și vor ști când vor aceștia să nu declare ceva? Cu toate modificările făcute peste noapte la Codul fiscal, PSD și PNL au creat un iad legislativ, un iad contabil. Dacă mai adaugă și infracțiuni neclare doar înrăutățesc situația, încurajează arbitrariul. Totul în timp ce îi protejează pe mari evazioniști, pe hoți”.

Proiectul nu prevede un termen special de intrare în vigoare, astfel că se va aplica după doar trei zile de la oficializarea prin publicarea în Monitorul Oficial.

Dacă nu va fi contestată la Curtea Constituțională, legea va merge spre promulgare la președintele Klaus Iohannis.