Prețuri mai mari în 2027. Antreprenorii își revizuiesc tarifele, deși BNR vede o inflație mai mică
Mai mulți antreprenori și liber-profesioniști se pregătesc să-și scumpească produsele și serviciile în 2027, pe fondul costurilor în creștere. Anunțul vine în timp ce Banca Națională a României estimează o încetinire a inflației în anul viitor.
În domeniul mobilierului, un antreprenor din București, Mihai Curcanu, apreciază că își va crește prețurile cu 5–10%. Motivele sunt scumpirea materiilor prime, chiria și cheltuielile cu personalul. El recunoaște însă că nu poate fi încă sigur de nivelul exact al majorării.
În turism, Dana Rentea, care conduce o agenție din Satu Mare, se așteaptă ca pachetele rezervate aproape de data plecării să fie cu 10-15% mai scumpe decât ofertele de tip early booking. Însă estimarea compară cele două tipuri de oferte și nu reprezintă o scumpire generală față de 2026.
Și în sectorul juridic se vorbește de creșteri. Avocatul Ilie Dorin intenționează să-și majoreze onorariile cu cel puțin 10%. El spune că povara fiscală e deja la limita suportabilității, dar admite că tarifele mai mari ar putea reduce numărul clienților.
Declarațiile reflectă, totuși, intențiile unor antreprenori, nu creșteri confirmate la nivelul întregii piețe.
Ce spune BNR despre inflație
Banca Centrală a revizuit în sus prognozele. Inflația anuală ar urma să ajungă la 7,4% la finalul lui 2026, față de 6,1% în estimarea anterioară. Pentru decembrie 2027, BNR vede acum 3,7%, în loc de 3,4%.
Revenirea în intervalul țintei, de 2,5% ± 1 punct procentual, este așteptată în primul trimestru din 2028. Prognozele depind de evoluția economiei și a costurilor.
Inflație mai mică nu înseamnă prețuri mai mici
O inflație în scădere arată doar că scumpirile se produc într-un ritm mai lent, nu că prețurile revin la nivelurile de dinainte. Un produs de 100 de lei, scumpit cu 10%, ajunge la 110 lei. O nouă creștere de 4% îl duce la 114,40 lei. Ritmul s-a redus, dar prețul final rămâne mai mare. Exemplul este simplificat, deoarece rata inflației măsoară un coș de consum și nu evoluția fiecărui produs în parte.
Presiunea asupra bugetelor este deja vizibilă. Conform unei analize pe date INS, salariul mediu net era în septembrie 2026 cu 5% mai mare nominal decât cu un an înainte. Puterea lui de cumpărare scăzuse totuși cu 1,5%.








