Lege șchioapă. Dascăl cu 23 de ani vechime: “Voi ajunge la 4.000 de lei net. Este o bătaie de joc”

Un învățător susține că noua lege a salarizării pregătită de Guvernul Bolojan îi va reduce venitul net cu aproape 3.000 de lei față de nivelul actual. Cadrul didactic afirmă că, după aplicarea noilor măsuri și în contextul inflației din ultimii ani, va ajunge să câștige mai puțin decât înainte de greva profesorilor din 2023.

Nemulțumirile față de noua lege a salarizării continuă să crească în sistemul de învățământ. Un profesor a realizat propriile calcule și susține că, în loc să beneficieze de majorări, ar urma să piardă o parte importantă din venituri.

Cadrul didactic, care deține gradul didactic I și are 23 de ani de vechime efectivă în învățământ, afirmă că noua formulă de salarizare reprezintă „o bătaie de joc” pentru profesori.

„Înainte de greva din 2023 aveam 4.200 de lei net. Până în 2025 am ajuns la 6.900 de lei. Însă, se pare că Guvernul dorește să revenim la veniturile nete de atunci. Oricum, inflația în ultimii trei ani a ajuns undeva la 25%. Practic, salariul real a ajuns deja undeva la 5.175 lei net. Luând în calcul și scăderile anunțate, voi ajunge undeva la 4.000 de lei, în condițiile în care dețin gradul I și 23 de ani de vechime efectivă.”

Cum arată calculele?

Potrivit estimărilor profesorului:

• Salariu înainte de greva din 2023: 4.200 lei net;
• Salariu actual: 6.900 lei net;
• Valoarea reală a salariului actual, ajustată cu inflația de 25%: aproximativ 5.175 lei net;
• Salariu estimat după aplicarea noilor măsuri: aproximativ 4.000 lei net.

Rezultă o scădere de:

• 2.900 lei față de salariul actual;
• aproximativ 42% din venitul net actual;
• circa 1.175 lei sub valoarea reală actuală, ajustată cu inflația.

„Ei au creat problemele, noi plătim”

Profesorul critică dur argumentele invocate de autorități pentru adoptarea reformei salariale și susține că povara ajustărilor bugetare este transferată către angajații din educație.

„Acesta e respectul arătat de guvernanți pentru Educație și viitorul acestei țări. Ei au creat problemele, noi plătim.”

Nemulțumirea sa vizează și diferența dintre sacrificiile cerute populației și privilegiile clasei politice.

„Între timp, guvernanții și cercurile lor de interese nu doar că nu strâng cureaua, ca «prostimea», ci continuă să-și mărească salariile, să-și sporească privilegiile și sinecurile. Spun ceva, dar fac total opusul.”

Profesorul contestă și ideea potrivit căreia noua lege este necesară pentru a evita pierderea unor fonduri europene.

„Ne amenință că, dacă nu se aplică legea, pierdem 750 de milioane de euro din PNRR și vine «sfârșitul lumii». Ei uită să spună că statul cheltuiește anual 55 de miliarde de euro.”

În opinia sa, autoritățile folosesc argumentul fondurilor europene pentru a justifica măsuri care vor afecta nivelul de trai al profesorilor.

„Practic, sub pretextul celor 750 de milioane de euro vor să ne aducă la sapă de lemn.”

O profesoară din Capitală spune că discuția nu este doar despre bani, ci despre statutul și respectul acordat profesiei.

„Ca profesor, mi se pare greu de acceptat că, de fiecare dată când se discută despre salarizare, educația rămâne mai degrabă la nivel de promisiune decât de prioritate reală.”

Cadrul didactic consideră că deciziile privind salarizarea sunt luate fără o consultare reală a celor care lucrează în școli.

„Nu cred că este vorba doar despre salarii, ci despre respectul acordat muncii din învățământ și despre importanța pe care societatea spune că o acordă educației.”,

a declarat profesoara citată de B1 TV.