Legea care interzice fermele de animale pentru blană a fost adoptată în Camera Deputaților
Camera Deputaților a adoptat marţi, cu 217 voturi ”pentru”, 6 “împotrivă” şi 7 abţineri, proiectul de lege care interzice creşterea, capturarea intenţionată, precum şi uciderea, în scopuri comerciale, a speciilor de şinşila şi de nurcă, începând cu data de 1 ianuarie 2027. Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz, iar legea va merge spre promulgare la președintele Klaus Iohannis, transmite News.ro.
Proiectul, inițiat de deputatul PNL Gheorghe Pecingină și care modifică art. 22 din Legea nr. 205/2004 privind protecția animalelor, a fost adoptat de Senat pe 19 decembrie 2022, iar de atunci a zăcut la Camera Deputaților.
Potrivit unui amendament al PNL, semnat de liderul de grup Gabriel Andronache, prevede că, prin excepţie de la prevederile alin. (1), creşterea, capturarea intenţionată, precum şi uciderea, în scopuri comerciale, a speciilor de şinşila şi de nurcă sunt interzise, începând cu data de 1 ianuarie 2027.
Iniţiatorul amendamentului precizează că o perioadă de tranziţie de 2 ani de zile este soluţia potrivită pentru fermele de animale de blană din România.
”Concret, de la promulgarea legii şi până la sacrificarea ultimului animal de blană dintr-o astfel de fermă vor trece cel mult doi ani de zile. O perioadă de tranziţie este necesară pentru a răspunde nevoii de predictibilitate economică, iar deţinătorii fermelor să aibă timp pentru a-şi lichida afacerile. În acelaşi timp, angajaţii acestor ferme trebuie să aibă timp pentru găsirea altor locuri de muncă – pe cont propriu sau cu ajutorul proprietarilor fermelor. 24 de luni constituie o perioadă suficientă de tranziţie, luând în considerare dimensiunile reduse ale acestui sector în România: două ferme de nurci americane care au rămas să îşi desfăşoare activitatea în ţara noastră şi mai puţin de 10 ferme de şinşile. Această perioadă de 24 de luni include două cicluri complete de producţie, împreună cu câteva luni de zile pentru parcurgerea tuturor etapelor juridice şi practice care presupun desfiinţarea respectivelor ferme. De asemenea, în cei 2 ani de zile prevăzuţi, angajaţii din aceste ferme vor putea să facă tranziţia către alte locuri de muncă, inclusiv (la nevoie) urmând cursuri de recalificare profesională”,
mai arată iniţiatorul.
Deputatul liberal Gheorghe Pecingină, inițiatorul legii, a declarat că adoptarea legii este “o victorie a iubitorilor de animale”, iar intrarea în vigoare mai târziu a prevederilor au fost luate pentru a nu exista probleme ca în Olanda, unde statul a trebuit să ofere despăgubiri firmelor care și-au încetat brusc activitatea în acest domeniu.
Întrebat de ce a fost nevoie de mărirea perioadei de tranziție, ținând cont că firmele din acest domeniu au profituri de sute de milioane de euro, Pecingină a spus că “nu este vorba de sute de milioane, ci de 30 de milioane de euro”, iar aici intră o singură fermă de creștere a nurcilor, la Brașov, mutată din Olanda. De asemenea, această firmă are “datorii destul de mari la ANAF și la stat”.
Fermele de blănuri au fost interzise în 20 de țări din Europa, inclusiv în 15 state membre UE: Austria, Belgia, Croația, Cehia, Estonia, Franța, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Slovacia și Slovenia, precum și în alte cinci țări europene non-UE – Bosnia și Herțegovina, Norvegia, Regatul Unit, Macedonia de Nord și Serbia.
În plus, Elveția și Germania au reglementări stricte privind bunăstarea animalelor, care au pus capăt creșterii animalelor pentru blănuri.
România este unul dintre puținele state membre ale UE în care este încă permisă creșterea animalelor pentru blană. Industria blănurilor din România este însă în declin, numărul fermelor de blană scăzând dramatic de la peste 150 de ferme în 2013 la 13 în 2022.
În 2022, o investigație sub acoperire a organizației HSI/Europa a dezvăluit suferința animalelor și condițiile de viață precare din fermele de șinșila din România.









