Libération: În regiunea Parisului, un deces din zece este cauzat de poluarea atmosferică

În regiunea Île-de-France, care cuprinde și Parisul, unul din zece decese poate fi atribuit poluării atmosferice, în special celei cu particule atmosferice fine. În ciuda îmbunătățirii situației din ultima perioadă, pentru ca decesele să poată fi evitate în continuare, este nevoie de măsuri suplimentare și drastice, se arată într-un raport dat publicității joi de către Observatorul Regional de Sănătate din Île-de-France, realizat în colaborare cu Airparif, o organizație privată care se ocupă cu monitorizarea calității aerului în Paris și în împrejurimi.

Deși amenințarea venită din aerul poluat este invizibilă, ea dăunează enorm, se arată în raportul citat de cotidianul parizian Libération. În regiunea Île-de-France, una dintre cele mai poluate regiuni ale țării, cu precădere din cauza traficului rutier, au murit, în 2019, 6.220 de persoane din cauza expunerii prelungite la particule atmosferice PM2,5 (particule cu dimensiuni de cel mult 2,5 microni). Aceste particule atât de fine sunt deosebit de dăunătoare sănătății, deoarece, prin respirație, ele ajung în cele mai adânci zone ale plămânilor.

Potrivit statisticilor Eurostat, în anul 2019 s-au înregistrat 307.000 de decese premature în Uniunea Europeană, cauzate de poluarea atmosferică cu particule PM2,5, dintre care aproximativ 48.000 în Franța. La nivel mondial, nu mai puțin de 7.000.000 de decese sunt atribuite poluării aerului în fiecare an, adică aproape la fel de multe victime precum cele cauzate de fumat sau de o alimentație deficitară.

”Expunerea la poluarea aerului creează premisele dezvoltării unor patologii cronice grave, în special patologii cardiovasculare, respiratorii și cancere. Acest lucru se traduce printr-o creștere a mortalității, o scădere a speranței de viață și o utilizare sporită a serviciilor de îngrijire medicală”, se precizează în raportul citat, care adaugă că o vulnerabilitate sporită este raportată în cazul copiilor.

Acest nou raport confirmă, totuși, faptul că situația se îmbunătățește în regiunea Île-de-France. Astfel, la nivelul anului 2010, numărul anual de decese din cauza poluării atmosferice a fost de 10 350, marcând așadar o scădere cu 40% în decurs de zece ani.

”Aceste date corespund unei creșteri a speranței de viață de aproape opt luni, în medie, pentru fiecare locuitor al regiunii Île-de-France”, notează autorii.

Cifrele pot fi încă mult îmbunătățite: aproape unul din zece decese înregistrate în regiunea Parisului este încă atribuit poluării cu particule fine. Locuitorii capitalei Franței și ai zonei sale metropolitane au o speranță de viață cu aproximativ zece luni mai mică, tocmai din cauza poluării.

În septembrie 2021, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și-a înăsprit liniile directoare privind pragurile-limită în privința poluării atmosferice. Dacă noile niveluri stabilite ar fi respectate, datele arată că, în Île-de-France, ar putea fi evitate, în medie, în fiecare an, aproximativ 6.200 de decese premature.

”Beneficiile ar fi foarte semnificative pentru Paris și zona metropolitană, fiind vorba despre două treimi din decesele evitabile”, precizează raportul.

Raportul ia în considerare doar poluarea cu PM2,5, însă, desigur, există numeroși alți agenți poluanți pentru care reglementările sunt mai relaxate sau nu există deloc, deși ar putea fi cel puțin la fel de nocivi, mai notează autorii.

Documentul cere implementarea de măsuri noi, mai restrictive, pentru restricționarea circulației automobilelor în Paris și regiune, deși se feresc să ofere exemple concrete ale unor astfel de măsuri. Printre cele despre care au existat dezbateri în societatea franceză în ultima perioadă se numără crearea de zone metropolitane cu emisii reduse (Zone à faibles émissions – ZFE), crearea de zone cu trafic limitat (Zone à trafic limité – ZTL), creșterea gradului de utilizare a transportului public, reducerea vitezei maxime admise în oraș sau stabilirea unor taxe urbane mai mari.

Pe de altă parte, autorii raportului consideră că măsurile luate ”nu au ținut tot timpul cont de caracteristicile teritoriilor și ale populațiilor acestora”. Prin urmare, au stabilit evaluări cantitative ale impactului poluării aerului asupra sănătății pentru fiecare dintre cele 63 de unități administrative care compun Île-de-France (intercommunalités), în speranța că factorii de decizie politică le vor lua în considerare și vor acționa în consecință.